PNL, USR și UDMR vor o nouă ZI LIBERĂ. Românii vor avea parte de o nouă MINIVACANȚĂ. Câte zile libere au românii și care este țara din UE cu cele mai multe libere

„Înălțarea Domnului, act de deplină încununare a misiunii de mântuire și eliberare a omului de sub păcat, reprezintă certificarea că Iisus Hristos este Fiul care urcă de-a dreapta Tatălui ceresc. Aproape că nu există școală, instituție de cultură ori primărie în România care să nu sărbătorească public și solemn această zi de Înălțare și de pomenire a Eroilor neamului, dublă ocazie de rugăciune, pomenire, amintire și elogiere. Ca atare este firesc faptul că Parlamentul României să accepte declararea acestei zile de mare însemnătate spirituală, morală, identitară și națională, zi în care sărbătorim, actul final al operei Mântuitoare a lui Hristos, Înălțarea Domnuli, alături de comemorarea pioasă a celor care s-au jertfit pentru ca noi să trăim astăzi într-o țară liberă, întreagă și suverană, drept sărbătoare legală – zi nelucrătoare pentru toți cetățenii României”, se arară în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Deputații PNL, Daniel Gheorghe și Nicolae Neagu, principalii inițiatori au proiectului mai precizează că România are cele mai puține zile libere, comparativ cu alte state membre UE.

VIDEO Ilie Bolojan povestește ce făcea la Revoluție. Premierul României: „Ce s-a întâmplat după aceea, sigur, se poate discuta”

13:25

ACTUALITATE Resturile unei drone care avea atașată o parașută, descoperite într-o pădure din Argeș

13:01

„Înălțarea Domnului, este alături de Nașterea Domnului (Crăciunul), Botezul Domnului, Învierea Domnului, Rusaliile și Adormirea Maicii Domnului una dintre sărbătorile fundamentale ale tuturor creștinilor, indeferent de denominație. (…) Înălțarea Domnului este zi liberă în numeroase țări europene precum sunt Germania, Franța, Belgia, Austria și multe altele. Trebuie să amintim și că România are printre cele mai puține zile libere comparativ cu țările UE. Spre exemplu: 1. Malta – 38, dintre care 13 zile libere oferite cu ocazia sărbătorilor naționale. 2. Spania – 34, dintre care 12 sărbători naționale. 3. Bulgaria – 33, dintre care 11 sărbători naționale. 4. Polonia – 33, 5. Cehia – 32, 6. Portugalia – 31. 7. Germania – 29, 8. Irlanda – 29, 9. Marea Britanie – 28, 10. Olanda – 27. Având în vedere cele expuse mai sus, consider ca fiind o obligație morală, culturală și creștinească față de cetățenii acestui stat, să declarăm ziua de Înălțarea Domnului, zi liberă!”, potrivit sursei citate.

În schimb, deputatul USR, Iulian Bulai, a aunțat pe Facebook că nu va susține acest proiect, precizând că o serie de argumente teologice dogmatice nu pot face obiectul unei expuneri de motive într-o inițiativă legislativă și că deja avem prea mule zile libere în România.

„Cred într-un stat laic, unde Biserica și statul corespund unor nevoi diferite ale societății. Mai cred de asemenea că argumentele teologice dogmatice nu pot face obiectul unor expuneri de motive pentru a face legi în România. Există unii parlamentari care nu împărtășesc opiniile de mai sus, de aceea un text de expunere de motive poate începe ca cel de mai jos. Acești colegi fac un deserviciu și Bisericii și Parlamentului. Nu voi susține propunerea de zi liberă cu ocazia sărbătorii de Înălțare. Pentru că avem deja prea multe zile libere în România și deja este jenant să adăugăm mai multe. Doar în ultimele 2 săptămâni am avut 3 zile libere. De exemplu, în Italia, țară profund catolică, se transferă sărbătoarea de pe joi pe duminică. Deci nici măcar italienii nu sunt mai catolici decât papa. Unii parlamentari romani însă vor să fie mai catolici decât papa. Mă voi împotrivi și pentru că această lege va exclude peste un milion de catolici și protestanți care nu vor avea parte de această zi liberă. Rar coincide Paștele catolic cu cel ortodox. Ergo și Înălțarea” a explicat luni, pe Facebook, deputatul USR, Iulian Bulai.

Proiectul de lege este semnat de 15 parlamentari, printre care și deputatul USR, Matei Dobrovie, deputatul UDMR, Szabo Odon, și alți aleși liberali. Inițiativa este depusă la Senat, prim for sesizat, Camera Deputaților fiind decizională.