Cristina Andrei
06.04.2016
Știri

PREMIERĂ în România: MApN, sancționat pentru discriminare. Motivul absurd pentru care Armata nu vrea posturi mai multe pentru femei

PREMIERĂ în România: MApN, sancționat pentru discriminare. Motivul absurd pentru care Armata nu vrea posturi mai multe pentru femei
Curtea de Apel București a sancționat în premieră Ministerul Apărării Naționale (MApN) pentru discriminare, hotărând că excluderea nejustificată a femeilor de la mai multe specializări din domeniul militar, dar și alocarea unui număr foarte mic de locuri pentru fete în învățământul militar superior nu respectă principiul egalității între femei și bărbați. Reprezentanții MApN arată, însă, că aceste acuzații sunt nefondate, pentru că dacă armata ar fi compusă în mod egal atât din femei cât și din bărbați ar scădea eficiența și capacitatea de reacție, mai ales că femeile au, timp de 4-5 zile pe lună, ciclu menstrual, se întâmplă să dea naștere la copii și, în plus pot avea și rău de mare. Decizia Curții de Apel vine după o hotărâre a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din octombrie 2014, atunci când MApN a fost sancționat prin avertisment, în urma unei petiții depuse de 17 organizații nonguvernamentale.

Ministerul Apărării Naționale a fost reclamat la CNCD pe 25 martie 2014, atunci când o serie de ONG-uri au depus o petiție în legătură cu discriminarea pe criterii de gen a locurilor scoase la concurs pentru admiterea în instituțiile de învățământ proprii și prevederea unui număr de locuri considerabil mai mic pentru fete față de numărul de locuri rezervate băieților.

CNCD a hotărât că faptele sesizate constituie discriminare și a sancționat MApN cu avertisment, recomandând ca pe viitor să fie respectat principiul nediscriminării și al egalității de șanse între femei și bărbați.

„Sunt îndeplinite elementele faptei de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1, respectiv suntem în prezența unei diferențieri , creată de către părțile reclamate prin fapta de a fi acordat un număr de locuri mult mai mare pentru candidații de sex masculin, față de candidații de sex feminin. Efectul creat constă în afectarea dreptului la educație al candidaților de sex feminin”, arăta atunci instituția sesizată.

Ministerul Apărării a contestat, însă, în instanță decizia CNCD, considerând-o „nelegală și netemeinică”. În motivația MapN de chemare în judecată se arată că „profesia de militar se exercită, în mare măsură, prin executarea de misiuni extrem de solicitante din punct de vedere fizic, o asemenea caracteristică fiind improprie structurii anatomice a persoanelor de sex feminin”.

Reprezentanții Ministerului au argumentat că încadrarea în învățământul militar superior al unui număr de femei egal cu cel de bărbați poate conduce în timp la structuri ale trupelor din teatrele de operațiuni care să fie formate în proporții egale atât din femei, cât și din bărbați, ceea ce ar scădea potențialul efectivului militar, al forțelor de reacție și al capacității de acțiune. Mai mult, MApN arată că femeile nu ar putea fi școlarizate în număr egal cu bărbații pentru că în fiecare lună au o perioadă de ciclu menstrual și, în plus, se întâmplă să dea naștere și la copii.

„O abordare fără limitări și constrângeri din partea decidentului militar la concursurile de admitere în unitățile și instituțiile de învățământ militar poate conduce, în situația cea mai defavorabilă, la ocuparea an de an a locurilor scoase la concurs numai de către femei, la toate armele și specialitățile militare; prin reducere la absurd, într-o perioadă de 6-9 ani, poate apărea situația conform căreia o escadrilă de avioane multirol sau de elicoptere de luptă să fie încadrată numai cu femei, ceea ce conduce, datorită structurii morfo-fiziologice și biologice a părții feminine, ca în fiecare lună, pentru o perioadă de 4-5 zile, escadrila să fie neoperațională, iar pe perioada maternității, care se poate întâmpla pentru mai multe femei din aceeași escadrilă, situația să fie asemănătoare”, explică MApN.

Alte considerații ale Ministerului Apărării se referă la specializările militare din Marină care, arată reprezentanții, presupun predispoziția la efort fizic și psihic îndelungat, în spații care nu le permit femeilor intimitate și le expun la niveluri foarte ridicate de poluare și zgomot. Reprezentanții MApN spun că navele sunt construite în așa fel încât să satisfacă niște condiții minime de trai și că lucrul pe ambarcațiune implică reguli stricte de conviețuire la bord ale echipajelor mixte, mai ales că de multe ori, la navele mici, lipsesc condițiile de igienă. Un alt motiv pentru care femeile nu ar putea să lucreze în Marină de la egal la egal cu bărbații este „răul de mare”.

„…activitatea la bordul navelor trebuie să țină seama de condițiile speciice, care pun în fața personalului masculin și feminin exigențe cu totul deosebite care țin de microclimatul navei (umiditate crescută, mișcarea navei care induce sindromul de „rău de mare”, vibrații și zgomot puternice, temperaturi ridicate/scăzute, iluminat artificial, lucrul la înălțimi mari sau în afara bordului navei ori sub apă, manipularea unor greutăți mari ce necesită forță fizică, etc.) care pot cauza stări de disconfort, scăderea capacității de muncă, paloare, oboseală, grețuri, vărsături, intoxicații etc. (…)”, spun reprezentanții MApN.

Ba mai mult, Ministerul Apărării argumentează că, de fapt, în ceea ce privește probele pe care candidații trebuie să le susțină în cadrul concursului de admitere, fetele sunt avantajate pentru că unele normele referitoare la testarea abilităților fizice ale candidaților „pot fi privite ca fiind discriminări pozitive în cadrul persoanelor de sex feminin”.

În sprijinul poziției sale, MApN aduce drept exemple hotărâri ale Curții de Justiție de la Luxemburg și menționează că în întreaga lume ponderea persoanelor de sex feminin în rândul structurilor operaționale ale armatelor este de circa 25-30%, pentru că în caz contrar ar afecta capacitatea de reacție.

Ca o concluzie, Ministerul Apărării cere să fie recunoscut dreptul la diferență și argumentează că „principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că situațiile diferite impun un tratament juridic diferit”, tactica ministerului fiind o derogare de la acest principiu al egalității între femei și bărbați.

Decizia Curții de Apel nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

 

×
Inchide