Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor din România: Nu înțeleg de ce trebuie să plătim apa pentru irigații; neutilizată, s-ar duce în mare

„Nu înțeleg de ce plătim apa folosită la irigații, că dacă nu o iau eu se duce în mare, pe când eu aduc plus valoare, ajut economia. Dacă nu iau apa din Siret, ea se duce în Dunăre și de acolo în mare, deci la revedere”, a spus Baciu.

În replică, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, prezent la ședința Comisiei pentru Agricultură, a afirmat că 80% din prețul apei pe care o folosesc fermierii se duce în energia electrică de care au nevoie motopompele.

„Din costul pentru irigații, 80% e reprezentat de energie. Asta este marea problemă. De aceea am intervenit în 2011 pentru a reduce prețul la energie și de aceea vrem să schimbăm pompele acelea, pentru ca prețul energiei să fie cât mai mic. Avem costuri foarte mari, pentru că avem infrastructura din anii ’70. Noi pompăm în amonte, dar în momentul de față studiem posibilitatea ca din barajele pe care le avem să folosim apa și pentru sistemele de irigații și să putem iriga gravitațional. La un moment dat va trebui să discutăm cu Ministerul Mediului pentru a putea folosi apa din pânza freatică. Astăzi este interzis. E o chestiune pe care trebuie să o privim în viitor”, a spus Constantin.

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu acuză Realitatea TV că l-a cenzurat când nu i-a preluat apelul către parlamentari de a nu vota guvernul Veștea. Ce a răspuns Anca Alexandrescu

21:43

ENERGIE Din cauza caniculei, România are cea mai scumpă energie electrică din Europa

21:40

El a reiterat că pentru reabilitarea sistemului principal de irigații este nevoie de un miliard de euro, sumă care ar putea fi recuperată în trei ani.

„Valoarea despăgubirilor cauzate de secetă în 2007 a fost de 370 de milioane de euro, iar noi vorbim de un miliard de euro necesar pentru a investi în infrastructura de irigații. În trei ani cu secetă, din păcate, dăm despăgubiri cât am avea nevoie pentru a reabilita sistemul de irigații, care ne va ajuta pe o perioadă de 40-50 de ani”, a spus Constantin.

Ministrul a precizat că realizarea canalului Siret-Bărăgan ar necesita o investiție totală de 12 miliarde de euro, dar 450.000 de hectare ar putea fi irigate.

„Canalul Siret-Bărăgan poate iriga în jur de 450.000 de hectare. Nevoia de investiție acolo, cel puțin pe cifrele pe care le avem la dispoziție, depășește 12 miliarde de euro. Acolo sunt trei activități care se pot face. Pe de o parte combaterea inundațiilor, pe de altă parte transport, iar pe de altă parte din irigații. Pentru zona de irigații e nevoie de mai bine de un miliard de euro, dar pentru un canal cu utilizare multiplă e nevoie de mai bine de 12 miliarde de euro”, a mai spus Constantin.

Potrivit lui Constantin, infrastructura principală de irigații cauzează pierderi foarte mari, deoarece canalele nu sunt impermeabilizate.

„O altă cauză e lipsa echipamentelor de irigații la fermieri. Din 2004, fermierii au văzut că nu se mai investește în sistemul de irigații care nu e al statului și atunci nu și-au mai cumpărat echipamente. Astăzi, chiar dacă au posibilitatea să irige nu o fac, pentru că nu au echipamente. Ei pot achiziționa echipamente prin măsura 4.1, deschisă de trei luni. Infrastructura principală cauzează pierderi foarte mari din cauza canalelor neimpermeabilizate. Ea trebuie să rămână la stat, pentru că e vorba de siguranța națională”, a subliniat Constantin.

Multe dintre sistemele de irigații din țară au fost distruse pentru că pe unde treceau țevile s-au construit cartiere de locuințe.

„Din 2004 până în prezent au existat foarte multe organizații care au preluat o suprafață foarte mare de irigații, dar ea a fost vândută la fier vechi. De exemplu, în jurul Timișoarei nu mai există infrastructură de irigații pentru că pe ele s-au făcut cartiere de case. În Brașov la fel, în București la fel. Sistemul de irigații a fost lovit puternic în 2011, când din 5.100 de angajați au fost dați afară 3.500. S-au dat afară oameni și de la APIA și de la ANIF, când ni se spune că trebuie să mărim numărul de angajaților. Anul acesta, angajăm la loc 1.000 de oameni dintre cei 3.500”, susține Constantin.

O variantă pentru reducerea costurilor cu irigațiile ar fi obligarea fermierilor să își facă abonamente, crede ministrul Agriculturii.

„Pentru a reduce costurile foarte mult, ar trebui ca acel abonament să fie obligatoriu pentru toți cei care sunt în amenajarea respectivă de irigații. În felul acesta, costurile se reduc la 10% față de cineva care este în treapta întâi de pompare”, a declarat Constantin, care a precizat că o variantă pentru lipsa irigațiilor în perioada de secetă ar putea fi reprezentată de perdelele forestiere, care păstrează umiditatea necesară, iar producția de grâu s-ar menține la patru-cinci tone pe hectar.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a anunțat că vrea să aloce anual, timp de șapte ani, 145 milioane euro pentru modernizarea sistemului principal de irigații, infrastructura secundară putând beneficia de fonduri europene în valoare de peste 430 de milioane de euro.

Fondurile europene, aferente perioadei de programare 2014 – 2020, vor fi alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

„Sprijinul va fi acordat investițiilor pentru înființarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de irigații ai căror beneficiari vor fi fermierii constituiți în organizații și federații de organizații de îmbunătățiri funciare (OIF și FOIF). Investițiile vizează amenajările interioare de irigații aparținând OIF și FOIF și vor fi alocate fonduri europene în valoare de peste 430 mil. Euro. Pentru submăsura 4.3 – a) irigații, a fost lansată prima sesiune de primiri de proiecte, fondurile disponibile fiind de 218 milioane Euro. De asemenea, pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații MADR are în vedere identificarea unei variante prin care să se aloce anual suma de 145 mil. Euro, pe parcursul unei perioade de 7 ani”, a comunicat ministerul, răspunzând unor întrebări MEDIAFAX.

Sistemul de irigații din România este distrus în proporție de 90%, astfel că din 3,3 milioane de hectare irigabile în 1989 în prezent sunt utilizate doar 300.000 de hectare.