Președintele Traian Băsescu: „Am mai multe întrebări decât răspunsuri privind evoluțiile economice din UE și România”

Președintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că are mai multe întrebări decât răspunsuri privind evoluțiile economice din UE și România, adăugând că țara noastră trebuie să se pregătească din punct de vedere al competitivității pentru a intra în zona Euro, relatează MEDIAFAX.

„Am mult mai multe întrebări decât răspunsuri, din păcate, în ceea ce privește evoluțiile economice ale UE și, implicit, ale României. Știu însă un singur lucru, că România are nevoie astăzi de stat de drept, are nevoie să își pregătească economia pentru intrare în zona Euro, are nevoie să fie gata pentru intrare în zona Schengen, pentru simplul motiv că nu are alternativă la soluția UE”, a afirmat Băsescu, într-un discurs susținut la conferința aniversară a ASE București.

El a amintit că România s-a macrostabilizat economic în urma măsurilor luate în 2010 și în 2011 a avut creștere economică de 2,2%, iar una dintre întrebări este de ce nu a putut fi repetat acest procent în 2012 și de ce în 2013 speranța este doar la un agricol bun.

FLASH NEWS Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat: Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din UE

19:50

FLASH NEWS După 178 de ani, Franța abrogă Codul Noir, legea care a permis sclavia și tratamentele inumane în colonii

19:46

„Întrebarea este de ce nu putem repeta acest 2,2%? De ce nu l-am putut repeta în 2012? De ce privim la 2013 doar cu speranța creșterii economice legate de un eventual boom al agriculturii pentru că Dumnezeu este bun cu noi anul acesta? Sau pare a fi bun până acum, dar nu știm cum va fi până la sfârșit. De ce nu ne bazăm pentru 2013 pe soluții certe, care să ne asigure creșterea în condițiile în care România nu are o datorie excesivă, se poate împrumuta pe piețe în momentul de față și are banii europeni la dispoziție?”, a afirmat șeful statului.

De asemenea, el a arătat că are întrebări privind și prioritizarea investițiilor străine. „Acum știm sigur că avem condiții să invităm pe toți cei care vor să producă energie electrică eoliană. Foarte bine, dar am văzut cât e de scumpă. Este o soluție energia regenerabilă solară și eoliană? Pare că da, e la modă. Problema este când plătești la fiecare certificat 58 de euro și îi dai trei certificate, 58 de euro la fiecare MegaWatt ce se întâmplă în economia românească? Care este efectul în costurile de producție?
Sunt întrebări pe care eu mi le pun”, a spus Băsescu.

Președintele a reiterat că pregătirea pentru zona Euro nu trebuie să se limiteze strict la îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, fiind esențial ca și nivelul de competitivitate al economiei să poate față confruntării cu economiile performante ale statelor UE. Șeful statului s-a referit și la exemplele Ciprului și Sloveniei, care acum câțiva ani îndeplineau criteriile de la Maastricht și au adoptat moneda comună, iar în prezent sunt „în criză economică profundă”.

El a reluat și ideea sa prezentată săptămâna trecută că obiectivele privind integrarea în zona euro și spațiul Schengen trebuie atinse înainte de revizuirea Tratatelor UE în vederea creării „Europei cu două viteze”, pe care el a anticipat-o cu „certitudine” peste doi-trei ani.

„Ce este riscant pentru România este să uite aceste priorități, politicul să le neglijeze de dragul unor interese locale, să spunem, și să ne trezim peste doi-trei ani, când am certitudinea că se va relua discuția legată de revizuirea Tratatelor că nu suntem suficient de integrați pentru a putea fi acceptați în clubul care cu siguranță va avea două compartimente. Riscul acesta există și cred că un efort al tuturor structurilor, fie că sunt structuri politice, economice, sociale, ca momentul revizuirii Tratatului de la Lisabona să ne găsească integrați în zona euro, este esențial”, a mai spus Băsescu.

La evenimentul dedicat aniversării a 100 de ani de la înființarea ASE București au fost prezenți și președinții Senatului și Camerei Deputaților, Crin Antonescu și Valeriu Zgonea, reprezentanți ai Guvernului, BNR, mediului economic, mediului academic și ai corpului diplomatic străin acreditat la București.