Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat, după întâlnirea cu președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, că este convinsă că în urma deciziilor CEDO sistemul judiciar  va acorda atenția cuvenită ca dosarele Revoluției și Mineriadei sa aibă același tratament procedural.

Cei doi au discutat despre faptul că, după aproape 26 de ani de la evenimentele care fac obiectul dosarului Mineriada și a dosarului Revoluției, acestea nu sunt soluționate. Ministrul Justiției va cere Ministerului Public o informare detaliată privind actele de procedură realizate de Parchet în perioada dintre mai 2011 (data primei hotărâri CEDO pe acest subiect) și octombrie 2015 (data clasării dosarului).

„Din păcate a fost nevoie de hotărâri CEDO în dosarul privind evenimentele Revoluției din decembrie 1989 și dosarul Mineriadei. Sunt convinsă că, în urma acestor hotărâri, sistemul judiciar din România va acorda atenția cuvenită astfel încât din rațiuni de simetrie și logică juridică ambele dosare sa aibă același tratament procedural”, a declarat Raluca Prună, după întrevedere.

ACTUALITATE Netanyahu și Trump vor discuta a doua fază a armistițiului din Gaza, în Florida. Cum vrea republicanul să restabilească legea și ordinea în enclavă

13:38

ACTUALITATE Anul 2025, unul fără precedent în Europa. Incendii devastatoare și inundații catastrofale în Spania. Ne vom obișnui cu dezastrele climatice?

13:28

Președintele Asociației Decembrie 1989 Teodor Mărieș a declarat la ieșirea de la discuția cu ministrul Justiției Raluca Prună, că aceasta a solicitat un răgaz pentru a cere un raport de informare de la Parchet legat de clasarea dosarului Revoluției, iar discuția va fi reluată anul viitor.

CITEȘTE AICI DOSATUL COMPLET AL REVOLUȚIEI. MĂRTURII ȘI PERSONAJE CHEIE

Mărieș a mai declarat că, în opinia sa, „a picat dictatura în Ministerul Justiției”.

„Discuția a fost una absolut normală, firească, am primit solicitare de la doamna ministru să lăsăm un răgaz de câteva zile pentru a cere un raport de informare de la Parchet legat de acest subiect. Noi am arătat materiale ce vin să întărească solicitarea noastră că ne-am dori să avem o poziție similară cu cea în dosarul Mineriadei și în dosarul Revoluției. Nu am întâmpinat nicio reținere din partea dumneai de a se discuta orice punct de vedere pe care îl avem. Cred că este omul care înțelege ce înseamnă o decizie a CEDO”, a mai declarat Mărieș.

Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție după decizia de clasare a dosarului Revoluției, 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanți ai PICCJ la începutul lunii decembrie.

Decizie CEDO, nerespectată de Parchet

Gândul a relatat cum în 2011, România a fost obligată de CEDO să investigheze cu celeritate dosarele Revoluției, reunite între timp într-unul singur, investigat de Parchetul General. Dosarul fusese pus sub supravegherea specială a Serviciului de Executări de pe lângă Consiliul Europei. În aprilie 2013, Parchetul General s-a angajat oficial în fața acestui for în privința unui calendar pentru investigarea crimelor de la Revoluție. Până în septembrie 2013, procurorii conduși de Tiberiu Nițu urmau să stabilească „implicarea decidenților politici” în Revoluția  din 1989

În mai 2011, România a fost condamnată la CEDO într-un dosar deschis de Asociația 21 Decembrie și familia Vlase, într-o cauză ce privea dosarele Revoluției din ’89. Curtea a constatat încălcarea art. 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului – dreptul la viață – în ceea ce-i privește pe Nicolae și Elena Vlase și încălcarea art. 8 al Convenției în ceea ce-l privește pe reclamantul Teodor Mărieș – dreptul la respectarea vieții private și de familie. S-a decis acordarea a câte 15.000 euro pentru Nicolae Vlase și Elena Vlase și a 6.000 euro pentru Teodor Mărieș, bani ce reprezentau daune morale. Totodată, Curtea a decis ca 20.000 euro să fie plătiți direct către Antonie Popescu, Ioana Sfirâial și Ionuț Matei, suma reprezentând cheltutieli de judecată.

Elena Vlase si Nicolae Vlase (decedat în 2012) sunt doi brașoveni al căror copil de 19 ani a fost ucis la Brașov în timpul Revoluției. În cazul lor, procurorii români nu au trimis pe nimeni în judecată. Soții Valse și-au căutat dreptatea în România și, după ce au epuizat toate căile judiciare de aic,i s-au adresat CEDO. Dosarul lor a fost conexat cu cel al Asociației 21 Decembrie, care  a reprezentat în proces victime și urmași ai celor care au fost omorați sau răniți, supuși la rele tratamente sau private de libertate în timpul Revoluției din 1989.

CEDO a decis în 2011 că România nu a soluționat eficient și la timp dosarele penale care privesc victimele Revoluției din 1989. În cazul specific al soților Vlase, CEDO a constat următoarele: „Absența unei investigații privind moartea fiului soților Vlase, în particular lipsa de implicare a aplicanților (soții Vlase n.red.) în proceduri judiciare în fața unei instanțe. Statul trebuie să ia măsurile necesare și să investigheze cu celeritatea moartea lui Nicușor Vlase”.

CEDO a mai arătat în decizia din 2011 că statul român trebuie să investigheze cu celeritate dosarele Revoluției și că victimele și rudele celor morți în decembrie 1989 au dreptul să cunoască adevărul. „Curtea a arătat și în trecut că o amnistie față de aceste crime este incompatibilă cu datoria statului (român n.red.) de a investiga acte de tortură și cu lupta împotriva impunității pentru crime internaționale”, se arată în decizia CEDO.