Primăria Sibiu ar fi vrut să dea un grup de romi afară din oraș, după ce a refuzat să le facă drumuri și canalizare

Primăria Sibiu ar fi vrut să dea un grup de romi afară din oraș, după ce a refuzat să le facă drumuri și canalizare
Publicat: 17/06/2016, 08:52
Actualizat: 25/03/2019, 22:57

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis, în ședința de miercuri, ca Primăria Sibiu să fie sancționată cu suma de 5.000 de lei după „refuzul instituției primarului din Sibiu de a promova investiții de infrastructură (apă potabilă, canalizare, drumuri etc.) pentru grupul vulnerabil reprezentat de comunitatea de romi”, se arată într-un comunicat de presă.

Dincolo de refuzul de a asigura facilitățile legate de utilități, secretarul instituției, Dorin Ilie Nistor, a trimis către prefectură o adresă prin care venea cu recomandarea ca romii să fie mutați în zona rurală a județului, „unde fiecare să întemeieze o gospodărie și să beneficieze de rezultatul muncii lor”. Reprezentanții CNCD au considerat, în unanimitate, că aceasta este o formă clară de discriminare, motiv pentru care au hotărât aplicarea unei amenzi.

„Refuzul instituției primarului din Sibiu de a promova investiții de infrastructură (apă potabilă, canalizare, drumuri etc.) pentru grupul vulnerabil reprezentat de comunitatea de romi, respectiv sugestia (direcționarea) instituției primarului Sibiului pentru comunitatea romă de a se muta în zona rurală a județului Sibiu, reprezintă discriminare conform art. 2 alin. 1, art. 12 alin. 1, art. 13 si art 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. S-a aplicat amenda contravențională în valoare de 5000 lei. Vot: în unanimitate a celor prezenți”, se arată în decizia Consiliului.

Primăria Sibiu: Vom ataca decizia în instanță. Romii ocupă domeniul public în mod ilegal

Reprezentanții primăriei se declară, însă, nemulțumiți de această decizie și au declarat că imediat ce vor primi amenda aceasta va fi atacată în instanță, motivând că hotărârile pe care le-au luat sunt legitime, din moment ce comunitatea romă ocupă domeniul public în mod ilegal.

„După comunicarea deciziei Consiliului Național de Combatere a Discriminării, o vom ataca in instanță”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela Gligore, pentru corespondentul MEDIAFAX.

Întrebată despre romii care locuiesc în tabăra de la marginea orașului, Gligore a răspuns că aceștia locuiesc fără forme legale: „Terenul la care se face referire este situat în intravilanul municipiului Sibiu. Persoanele respective ocupă domeniul public fără forme legale”, a spus Gligore.

La rândul său, Odeta Veștemean, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Sibiu, a transmis, joi, la solicitarea corespondentului MEDIAFAX, că discuțiile în cazul romilor care locuiesc la marginea orașului au apărut în 2014, în urma ședințelor Grupului de Lucru Mixt pentru Romi în ceea ce îi privește pe cei „stabiliți ilegal” în zona Zăvoi – Câmpșor (adică la marginea Sibiului, într-o zonă unde sunt tabere de romi). Sesizarea către CNCD a fost făcută de fostul prefect doi ani mai târziu, pe 3 martie 2016, acesta depunându-și demisia din funcție după o zi, sub motivul că va participa la alegerile locale, a spus purtătorul de cuvânt al prefecturii.

„În anul 2014, în urma discuțiilor din cadrul ședințelor Grupului de Lucru Mixt pentru Romi, Instituția Prefectului a inițiat o corespondență cu Primăria Sibiu, pentru soluționarea problemelor romilor stabiliți ilegal în zona Zăvoi – Câmpșor. Primăria Sibiu a transmis Prefecturii un răspuns în data de 3 martie 2015, însă fostul prefect, Ovidiu Sitterli a fost nemulțumit de soluțiile propuse, respectiv relocarea acestora către zone rurale și în data de 3 martie 2016 a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării”, a transmis Odeta Veștemean.

Edilul din Baia Mare, luat în vizor de CNCD de mai multe ori pentru discriminarea comunității rome

Primăria din Sibiu nu este, însă, singura din țară amendată pentru discriminare. În 2011, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a primit o amendă de 6.000 de lei de la CNCD pentru discriminare în cazul unui zid pe care îl ridicase în cartierul de romi. Atunci, CNCD a recomandat demolarea construcției.

„Colegiul director a constatat, în unanimitate, că ridicarea unui zid despărțitor între locuințele sociale ocupate în majoritate de romii din strada Horea din municipiul Baia Mare și strada principală constituie faptă de discriminare. Totodată, Colegiul director a recomandat demolarea zidului despărțitor și luarea unor măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire a romilor din strada Horea”, explica CNCD într-un comunicat de presă.

În 2012, același primar din Baia Mare a mutat aproape 110 familii de romi în incinta Cuprom, fiind atunci somat să dispună măsurile pentru decontaminarea spațiilor incintei. Cherecheș a găsit, însă, aceeași soluție pe care, la patru ani distanță a propus-o primăria Sibiu: mutarea cu totul din oraș a celor 400 de persoane cazate în spațiile fostului combinat, dar și a romilor care trăiau în blocurile sociale din strada Horea, în imobilele în jurul cărora construise zidul de beton înalt de aproape doi metri pentru care fusese amendat de CNCD.

„O mare parte dintre ei lucrează la salubrizare, la zone verzi, dar mulți n-au din ce să trăiască. Stau toată ziua la cerșit, cu punga de aurolac în mână, furând fier și așa mai departe. De ce să nu le dăm o șansă? Nu văd ce e rău în asta. Chiar trebuie să-i ținem în oraș de dragul de a-i avea în oraș, în loc să le dăm să muncească, unii să facă cărămidă, oale, alții să-și facă o fermă. Nu se poate face treaba asta în centrul orașului că, dacă s-ar putea face, s-ar face în centrul Bucureștiului, în Piața Victoriei”, a declarat atunci pentru gândul Cătălin Cherecheș.

Chiar dacă au existat voci care au susținut că mediul în care locuiește comunitatea romă din Baia Mare era unul toxic , primarul Cherecheș susținea atunci că singura „chestiune toxică” identificată în 2012 de primarul din Baia Mare era aceea că oamenii din zonă se droghează cu aurolac.

„Oare ăia care sunt cu punga la gură, jumătate din cei acolo sunt acolo cu punga de aurolac, ăia cum se simt? Bine? Aia e chestiunea toxică în primul rând. Lucrurile sunt simple și clare și-n mintea mea, și-n decizia mea, și-n strategia mea. Eu vreau să fac ordine în ceea ce înseamnă viața comunității rome și viața comunității băimărene. Dacă cineva vrea să mă încurce, mă încurcă degeaba pentru că n-o să aibă șanse”, spunea primarul.

Edilul din Baia Mare nu a fost, însă, singurul sancționat pentru discriminare de-a lungul timpului. Primarul Clujului, Sorin Apostu a primit o amendă de 8.000 de lei pentru mutarea romilor din strada Coastei din municipiul Cluj Napoca, la groapa de gunoi din Pata.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase