Primarii din Ardeal, nemulțumiți de rectificarea bugetară: Suntem într-un derapaj masiv, avem datorii

Primarul Aradului, Călin Bibarț (PNL), a declarat, marți, corespondentului Mediafax, că nu este mulțumit de proiectul de rectificare bugetară, în condițiile în care orașul a pierdut, în ultimii doi ani, aproape 30 de milioane de euro ca urmare a măsurilor luate de Guvern.

„Nu avem cum să fim mulțumiți din moment ce pierdem în fiecare an ca urmare a măsurilor Guvernului circa 15 milioane de euro pe an. Deci în doi ani de zile am pierdut 30 de milioane de euro și ni se întorc zero lei, zero barat. Aradul, alături de alte orașe mari, suntem principali contributori la bugetul central. Nu suntem mulțumiți, deloc, nici anul trecut, nici anul acesta. Ei sunt într-o situație financiară proastă, în care acest Guvern a ajuns datorită incapacității sale de a manageria o țară. Sunt măsuri luate pe picior, măsuri fiscale schimbate de la o zi la alta și neseriozitate în abordarea discuțiilor. Nu noi ne-am adus în situația aceasta, ei ne-au adus. Au transferat către autoritățile locale cheltuieli fără sursă bugetară”, a afirmat Călin Bibarț.

Primarul Aradului a precizat că la această rectificare bugetară ar fi fost normal ca orașul să primească măcar banii pierduți în ultimii doi ani.

COMUNICAT MAE emite atenționare de călătorie pentru Sicilia după ce erupția vulcanului Etna a impus restricții de trafic aerian

21:38

ULTIMA ORĂ Sute de oameni protestează la Oradea pentru susținerea lui Viorel Pașca, patronul azilelor groazei din Bihor: „DIICOT, rușine!”

21:07

„Nu avem pretenția, deși ar fi normal la cât contribuie Aradul la bugetul central, dar cel puțin pierderile bugetare luate ca urmare a măsurilor fiscale luate de Guvern să ne fie compensate. Sunt aproape 15 milioane de euro anul trecut și 15 milioane de euro anul acesta, acești bani să ni se dea înapoi. Și dacă ne-au încărcat cu cheltuieli sociale, să ne asigure și finanțarea. La fel ca fiecare primărie, încercăm să ne ținem în frâu cheltuielile, dar problema este că ne afectează investițiile, capacitatea de a derula investițiile”, a mai spus Călin Bibarț.

Și primarul Reșiței, Ioan Popa (PNL), este nemulțumit de proiectul de rectificare bugetară, având în vedere că orașul are datorii de patru milioane de lei la furnizori și va primi doar un milion și ceva de lei.

„Știu că primim un milion și ceva de lei la rectificare. Noi suntem într-un derapaj masiv, avem undeva la vreo patru milioane de lei datorii la furnizori. Evident că ne bucurăm că primim ceva, dar asta nu rezolvă problema de distribuție a impozitului pe venit, asta este problema noastră. Impozitul pe venit a scăzut de la 16 la zece la sută și noi am pierdut o parte din bani, pe care nu-i vom recupera prin aceste rectificări bugetare. Sunt binevenite sumele de bani de la rectificare, pentru că eram într-o situație financiară extrem de proastă. Noi am avut un plan de investiții anul trecut, care s-a derulat pe o perioadă mai lungă de timp la care noi ne-am angajat și ne-am trezit că pe măsură ce derulam lucrările, ni s-a tăiat din buget, efectiv s-au acumulat în timp datoriile de patru milioane de lei. Cei un milion și ceva de lei pe care-i primim la rectificare reprezintă 25 la sută din ce ar trebui să primim ca să ne reechilibrăm”, a afirmat primarul Reșiței.

Ioan Popa a mai adăugat că, în acest an, au fost luate o serie de măsuri pentru a se putea acoperi datoriile, printre care concedierea a 67 de persoane din Primăria Reșița și reducerea salariilor cu cinci la sută.

„Noi am luat măsuri, noi am dat afară 67 de oameni din primărie în acest an, în perioada aprilie-mai, am închis 70 de posturi vacante, am redus salariile cu cinci la sută la tot personalul din primărie, am luat măsuri ca să închidem acest decalaj. Prin ceea ce am întreprins noi, facem o economie de vreo 1,5 milioane de euro pe an. Am încercat prin această măsură de reducere de personal, de resursă umană și de salarizare să acoperim această gaură”, a explicat primarul Reșiței.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de rectificare a bugetului, cheltuielile bugetului general consolidat se majorându-se cu suma de 3.959,4 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menține la nivelul de 2,76% din PIB, cât s-a stabilit inițial.

Au pierdut bani ministerele Educației Naționale, Fondurilor Europene, Cercetării și Inovării, Agriculturii și Dezvoltăroo Rurale, Pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Economiei, Apelor, Pădurilor și Mediului, Transporturilor, la care se adaugă Secretariatul General al Guvernului.