Primarul Emil Boc: S-a procedat corect cu romii de la Pata Rât; nu a fost evacuare forțată, ci cu acordul lor

Primarul Emil Boc susține că Primăria Cluj-Napoca a procedat corect în cazul romilor mutați în 2010 de pe o stradă din oraș lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, nefiind vorba despre o evacuare forțată, ci despre „o mutare cu acceptul oamenilor, care au semnat contracte de închiriere”.

Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, ca răspuns la scrisoarea deschisă a peste 20 de lideri religioși din Marea Britanie referitoare la situația romilor de la Pata Rât, că s-a indus în opinia publică ideea că a fost o evacuare forțată, „ceea ce nu corespunde adevărului”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Primăria a procedat corect în 2010 și în continuare are în vedere îmbunătățirea situației romilor care locuiesc în Pata Rât prin asigurarea de locuințe sociale și depunerea unor proiecte europene prin care se încearcă îmbunătățirea condițiilor de viață de acolo. Strada Coastei, din centrul municipiului, avea construcții neautorizate, ilegale, iar oamenii care aveau o formă de contract cu primăria au semnat în decembrie 2010 un contract pentru locuințele din Pata Rât. Nu a fost o evacuare forțată, așa cum se încearcă a se acredita ideea, ci de desființare a unor construcții ilegale din centrul Clujului, și de mutarea cu acceptul oamenilor, care au semnat un contract de închiriere. Sunt 40 de locuințe sociale în 10 module, pentru care plătesc o chirie modică, de 30 de lei pe lună. S-a indus în opinia publică că a fost o evacuare forțată, ceea ce nu corespunde adevărului”, a spus Boc.

PODCAST ALTCEVA Suada Agachi dezvăluie cum ne ”vorbesc” liniile vieții din palmă

11:12

VIDEO Ilie Bolojan a primit cadou carnețelul cu sprâncene unite și încruntate. Premierul a făcut o vizită surpriză la târgul de carte din Oradea

10:49

Potrivit acestuia, romii de pe strada Coastei s-au mutat din locuințe insalubre, improprii, în module care beneficiază de curent electric, apă, căldură.

„S-a preluat, din nefericire, ideea evacuării forțate. Este o lipsă de informare, nu se preia și punctul de vedere al primăriei în pozițiile internaționale emise de unii sau alții. Cei care au fost mutați sunt cetățeni ai municipiului. Cu acordul lor, au ocupat o locuință decentă în comparație cu locuințele improvizate în care locuiau pe strada Coastei. Voi insista să se cunoască adevărul și să nu se preia trunchiat această problemă, erau locuințe neautorizate, improvizate, ilegale pe strada Coastei”, a subliniat Boc.

Potrivit acestuia, a da curs solicitării liderilor religioși britanici ar însemna dărâmarea Campusului Teologic de pe strada Coastei și aducerea, din nou, a contrucțiilor ilegale în centrul Clujului.

„Cred că nici în Londra, nici în Cluj, acest lucru nu este posibil”, a conchis Emil Boc.

Peste 20 de lideri religioși reprezentând cultele din Marea Britanie i-au cerut primarului municipiului Cluj-Napoca, într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul Daily Telegraph, să își schimbe politica față de romi, după ce aceștia au fost alungați din oraș în 2010 și mutați lângă o groapă de gunoi.

„Ca lideri religioși în Marea Britanie, am vrea să vă cerem în regim de urgență să preîntâmpinați evacuările forțate ale comunităților de romi din Cluj-Napoca, orașul românesc al cărui primar sunteți. Vă cerem, de asemenea, să luați măsuri imediate pentru a garanta dreptul la o locuință adecvată și despăgubiri pentru familiile de romi care au fost evacuate forțat de pe strada Coastei în decembrie 2010 și relocate la periferia orașului, în condiții improprii”, i s-au adresat semnatarii scrisorii lui Emil Boc.

Aceștia i-au mai cerut lui Boc să realizeze cât de lipsite de umanitate sunt aceste acțiuni și să ia măsuri pentru „reconstruirea relației cu comunitatea romă din oraș, asigurându-se că fiecare cetățean al municipiului Cluj-Napoca poate beneficia de dreptul la o locuință adecvată și poate fi protejat de evacuări forțate”.

„În Europa, mult prea frecvent romii au devenit victime ale unui sistem de educație segregat și sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua. Ei sunt deseori victime ale evacuărilor forțate, fiind mutați din casele lor fără compensații adecvate și fără o consultare reală, iar în unele cazuri lăsați pe străzi”, au adăugat liderii religioși.

În 17 decembrie 2010, autoritățile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuințe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziții date de primarul de atunci Sorin Apostu.

Cei peste 350 de romi au fost mutați pe motiv că trăiau în locuințe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care însă nu a oferit detalii la acea vreme privind această decizie.

Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului și a fost începută construcția Campusului Teologic „Nicolae Ivan”, care a fost inaugurat în 6 decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraș la groapa de gunoi de la Pata Rât.

Oamenii mutați lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari și activiști pentru drepturile omului, au protestat față de evacuare în mai multe rânduri, ultima dată în 17 decembrie 2013.

Președintele interimar al Asociației Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.