Primul stat din UE care anunță că BLOCHEAZĂ prin veto cotele obligatorii propuse de Germania: Nu vor să negociem, vor doar să ne pedepsească

Oficialul slovac a mai precizat că țara sa nu va fi singura care se va opune la Consiliul JAI cotelor obligatorii de refugiați, propunerea impunerii acestora fiind respinsă și de celelalte trei state ale grupului de la Vișegrad, respectiv Ungaria, Republica Cehă și Polonia, scrie AGERPRES.

„Am un mandat, nu doar din partea guvernului, dar și a parlamentului, de a folosi dreptul de veto împotriva oricărei propuneri ce ar institui cote, întrucât acestea nu sunt doar lipsite de sens, ci sunt îndreptate și împotriva imigranților și nu reprezintă o modalitate de rezolvare a crizei”, a explicat ministrul slovac de interne în timpul unei dezbateri găzduite de postul local de televiziune RTV.

El a apreciat că se va putea ajunge la o decizie constructivă numai dacă va exista voința de a se asculta argumentele statelor central-europene, lucru pe care îl consideră însă puțin probabil, mai ales că nu s-a convocat o reuniune europeană la nivel de premieri pe tema refugiaților.

EXCLUSIV Ce s-a întâmplat cu manelistul care și-a măcelărit soția, după ce judecătorii l-au eliberat cu mult înainte de termen. O înjunghiase de 11 ori

05:00

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

„Mi se pare că nu sunt interesați să discute, ci mai degrabă să sancționeze acele țări care s-au exprimat împotriva opiniei lor, ceea ce este absurd”, a adăugat ministrul Robert Kalinak. În opinia sa, Uniunea Europeană trebuie să admită faptul că valul de imigranți ce se îndreaptă înspre Europa prin Balcani este ilegal și să depună mai multe eforturi pentru protejarea frontierelor sale externe, iar pentru problema refugiaților să se găsească soluții în cooperare cu statele învecinate cu Siria, cum ar fi Turcia, Iordania și Iran.

De asemenea, ministrul slovac de interne a evidențiat că acești imigranți nu pot fi considerați refugiați, întrucât singurul lor obiectiv este să ajungă în țările cele mai bogate ale Europei și nu cer azil niciunei alte țări pe care o traversează, drept urmare sunt mai degrabă imigranți economici.

„Am mari îndoieli că aici vorbim despre refugiați în adevăratul sens. Din acest motiv mă îndoiesc că de preocupări umanitare și ajutor poate fi vorba în cazul acestui — după părerea mea — greu de înțeles flux de imigranți ce nu au absolut nimic în comun cu refugiații care fug de război”, a conchis oficialul slovac.