Procurorul poate cere de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea judecătorului. Reacția dură a avocaților

Procurorul poate să ceară direct de la bănci, fără încuviințarea prealabilă a unui judecător, datele financiare ale unei persoane, se arată în Ordonanța de urgență pentru modificarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală, adoptată miercuri de Guvern. Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

Unii avocați de drept penal susțin că modificarea, cu dispariția sintagmei „cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăți”, încalcă drepturile și libertățile prevăzute de Constituție.

„Noile modificări ale Codului Penal și de Procedură penală și NECONSTITUȚIONALE: (1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricărei alte instituții care deține date privind situația financiară a unei persoane comunicarea datelor privind existența și conținutul conturilor unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe”, se arată într-o postare a avocatului Marius Vicențiu Coltuc, pe blogul său personal.

De asemenea, APADOR-CH (Asociația privind apărarea drepturilor omului din România) susține că modificarea încalcă dreptul la viață privată, garantat în art. 26 din Constituție și în art. 8 din Convenția Drepturilor Omului. APADOR-CH reclamă totodată că „este în același timp și o măsură vădit neconstituțională, întrucât art. 115 al. 6 din Constituție interzice adoptarea de ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituție.”

„Modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, și în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviințarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curții Constituționale și nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată”, se arată în comunicatul APADOR-CH.

Marian Oprișan, fostul președinte al PSD Vrancea, și Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, printre invitații…

Clădirile de utilitate publică din România, obligate să asigure rastele pentru biciclete. Parlamentul a aprobat legea

Ordonanța adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări ale Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

„Guvernul a modificat și a completat, printr-o ordonanță de urgență, legea 286 privind Codul Penal și Legea privind Codul de Procedură Penală. Această ordonanță a fost necesară pentru că, de la intrarea în vigoare a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală, au fost nu mai puțin de 15 decizii al CCR, care au produs un impact important asupra acestor acte normative. În consecință a fost necesară
transpunerea urgentă a unor acte normative pentru clarificarea unor elemente din aceste două coduri, conform indicațiilor pe care Curtea le-a făcut”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt Executivului.

Printre modificările aduse se află și dreptul procurorului de a revoca o hotărâre judecătorească, în cazul controlului judiciar și al controlului judiciar pe cauțiune.

„În cursul urmăririi penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar și controlului judiciar pe cauțiune, precum și înlocuirea acestor măsuri între ele, se dispune de procuror, chiar dacă masură a fost luată de către judecătorul de drepturi și libertăți”, se mai arată la punctul 57 din ordonanță.

O măsură contestată de unii avocați și de cei de la APADOR-CH este și abrogarea aliniatului 1 din art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoștință, de îndată, în limba pe care o înțelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură.

„Întrebarea care se pune în mod firesc este care era urgența abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esențială a dreptului la un proces echitabil?Abrogarea acestui text nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curții Constituționale și nici prin vreo directivă europeană.”, adaugă reprezentanții APADOR-CH.