Propunerea de arestare preventivă a procurorului care a jucat banii de flagrant, rejudecată de instanța supremă

Propunerea procurorilor anticorupție de arestare preventivă a magistratului George Mărgărit, acuzat că ar fi jucat la poker banii destinați unui flagrant și ar fi luat bani ridicați în timpul unor percheziții, va fi rejudecată în fond de instanța supremă.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis inițial cererea de arestare preventivă a lui George Mărgărit Curții de Apel București, iar aceasta a respins propunerea, în 14 noiembrie, lăsându-l liber pe fostul procuror DIICOT.

Decizia Curții de Apel București a fost contestată de procurorii DNA la instanța supremă, care a judecat marți dosarul.

Procurorul Direcției Naționale Anticorupție a invocat o excepție a competenței de judecare a propunerii de arestare preventivă făcută în cazul lui Mărgărit, arătând că nu Curtea de Apel, ci instanța supremă trebuie să judece în fond și ulterior în recurs acest dosar.

JUSTIȚIE O nouă ședință la CCR pe tema pensiilor magistraților. De ce sunt șanse minime să se ia o decizie

09:23

FLASH NEWS Claudiu Năsui: Greva primarilor este despre bani. Dar există o soluție bună pentru România care ar mulțumi pe toată lumea, mai puțin guvernul

09:19

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis excepția invocată de procuror, au casat decizia Curții de Apel București și au dispus trimiterea cauzei la Secția Penală a instanței supreme, pentru judecarea pe fond a propunerii de arestare preventivă a lui Mărgărit.

„Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva încheierii din 14 noiembrie 2013 a Curții de Apel București – Secția I Penală. Casează încheierea atacată și, în rejudecare, trimite cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, spre competenta soluționare a propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpatul Mărgărit George”, se arată în încheierea de ședință a ICCJ.

Decizia instanței supreme este definitivă.

Procurorul George Mărgărit le-a prezentat, marți, judecătorilor instanței supreme o adeverință medicală din care ar rezulta că se tratează de „boala” jocurilor de noroc. Totodată, Mărgărit le-a spus judecătorilor că din studiile de specialitate ar rezulta că mania jocurilor de noroc este la origine o boală și nu un viciu.

Curtea de Apel București a stabilit în 14 noiembrie că nu se impune arestarea fostului procuror DIICOT George Mărgărit, în dosarul în care este acuzat că ar fi jucat la poker banii destinați unui flagrant și ar fi luat bani ridicați în timpul unor percheziții.

Procurorul George Mărgărit a fost lăsat în libertate de Curtea de Apel București pe motiv că „dependența de jocuri duce la pierderea logicii” și că „o persoană care perseverează timp de cinci-șase ani în jocuri de noroc trebuie mai degrabă ajutată”, a arătat judecătorul Curții de Apel București care a decis cercetarea în libertate a fostului procuror de la DIICOT Buzău.

George Mărgărit este acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale, în perioada 2012 – 2013, George Mărgărit, în calitate de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Buzău, învestit cu soluționarea a două dosare penale, „nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu și a cauzat o vătămare a intereselor legale ale mai multor persoane, obținând un avantaj patrimonial, reprezentând sume de bani și contravaloarea unor bijuterii în cuantum total de 406.753 lei, 6.530 euro, 121 USD și 30 lire sterline”.

Procurorii anticorupție spun că Mărgărit nu a dispus punerea sechestrului asupra unor sume de bani și bijuterii ridicate cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile persoanelor cercetate în cele două dosare penale. De asemenea, procurorul nu a consemnat pe numele acestora sumele de bani ridicate la percheziții, bani pe care procurorul i-a cheltuit ulterior.

Cazul procurorului Mărgărit a fost preluat, în 6 noiembrie, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de către Direcția Națională Anticorupție.

Presa a prezentat, în 5 noiembrie, informații cu privire la o anchetă internă a DIICOT demarată după ce Mărgărit, în perioada în care a lucrat ca procuror la DIICOT Buzău, nu ar fi returnat la timp instituției 10.000 de euro folosiți la un flagrant pentru prinderea unor traficanți de hașiș.

După finalizarea flagrantului, el ar fi trebuit să restituie banii unității de parchet, în termen de 14 zile, însă nu a făcut-o, astfel că superiorii săi au dispus verificări interne, potrivit dezvăluirilor din presă.

În urma verificărilor, conducerea DIICOT ar fi constatat că lipsesc nu doar cei 10.000 de euro de la flagrant, ci o sumă de zece ori mai mare, provenind din banii ridicați în cursul altor anchete.

Potrivit șefului DIICOT Buzău, Gheorghe Petroșel, procurorul Mărgărit a depus o cerere la CSM în care solicita ca din 1 noiembrie să nu mai activeze în cadrul acestei structuri, ci să fie mutat la Parchetul Judecătoriei Buzău, unde însă nu s-a prezentat la serviciu.

„Dumnealui, din data de 1 noiembrie 2013 activează efectiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău. Practic s-a adresat cu o cerere secției pentru procurori a CSM, aceasta în ședința din 22 octombrie, i-a fost admisă cererea de încetare a activității la Biroul teritorial DIICOT Buzău. Abatere disciplinară nu a avut, iar orice referință la un dosar care îl privește pe dumnealui, aflat în lucru, nu poate fi dată publicității și nu putem furniza relații despre dosarul penal înregistrat la nivelul altei unități de parchet pentru că există riscul afectării anchetei penale”, a spus Gheorghe Petroșel.