Protecția Consumatorilor avertizează. Din ce este făcută, de fapt, înghețata produsă industrial

APC România a achiziționat, în vederea realizării studiului privind calitatea înghețatei industriale, 55 de sortimente de înghețată, cu ingrediente și arome diferite, urmărindu-se: evaluarea nivelului de informare al consumatorului prin intermediul etichetei, identificarea ingredientelor folosite la fabricarea produsului în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială și prezentarea unor sugestii de consum.

„Înghețata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 – 60 de grame”, avertizează președintele APC România, conf. univ. dr. Costel Stanciu.

EXCLUSIV Fostul șef SIE Silviu Predoiu explică de ce nu o ia Nicușor Dan în căsătorie pe Mirabela Grădinaru

12:18

NEWS ALERT Noapte de coșmar pentru locuitorii Kievului. Atacul masiv cu drone și rachete al Rusiei a provocat cel puţin 13 morți și peste 90 răniți. Reacția lui Zelenski

12:09

După evaluarea nivelului de informare al consumatorului de înghețată industrială prin intermediul etichetei, s-a constat că la înghețata cu ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1 și 3,2 la sută, la înghețata de vanilie, cantitatea de vanilie din produsele analizate variază între 0,03 și 0,14 la sută, la cea cu frișcă, cantitatea de frișcă este de 0,2 la sută, în înghețata cu lapte, cantitatea de lapte este de 12, respectiv 15 la sută, la cea cu nuci, cantitatea efectivă este de 4 la sută, în cea cu alune – 3 la sută și în cea cu cocos – 5,5 la sută.

În ceea ce privește nutrienții conținuți de fiecare tip de înghețată analizată, s-a constatat că toate produsele prezintă cel puțin o declarație nutrițională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.

„Având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de înghețată există cantități mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienți asimiliată de organism în urma consumării cantității de înghețată din ambalajul respectiv. Totuși, la un număr de 28 de sortimente de înghețată, există, în tabelul aferent declarației nutriționale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj”, se arată în studiu.

În privința principalilor nutrienți, pe baza declarației nutriționale, s-a constat că înghețatele analizate prezintă valori mari de: grăsimi (în unele cazuri până la 26 grame din 100 grame produs), acizi grași saturați (la unele ajung până la 19 grame din 100 grame produs, deși American Heart Association recomandă numai 16 grame de acizi grași saturați pe zi și numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat), carbohidrații (ating nivelul de 48 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băutură racoritoare pe bază de cola).

Cel de-al doilea criteriu analizat, care se referă la identificarea ingredientelor folosite la fabricare în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora, specialiștii au constatat că la 67 la sută dintre sortimentele de înghețată analizate, primul ingredient este reprezentat de laptele fără grăsimi, iar la 13 la sută dintre acestea se precizează cantitatea de lapte degresat. Diferența până la sută la sută în ceea ce privește primul ingredient, la celelalte sortimente de înghețată, este reprezentată de apă (22 la sută), iar restul de 11 la sută îl reprezintă zahărul și siropul de glucoză-fructoză.

De asemenea, la 60 la sută dintre sortimentele de înghețată analizate, al doilea ingredient este zahăr, 13 la sută apă, iar diferența de 27 la sută este lapte degresat, uleiuri vegetale și sirop de glucoză, iar la 25 la sută dintre sortimentele de înghețată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr (24 la sută), lapte degresat, apă și produse din zer (51 la sută).

Cel de-al treilea obiectiv al inițiatorilor studiului a fost de a identifica aditivii alimentari din produsele analizate. Astfel, în cele 55 de sortimente de înghețată s-au identificat 23 de aditivi alimentari.

Aditivii E471 și E410 au fost identificați în 54 de sortimente de înghețată, E412 în 50 de sortimente, E322 în 41, E407 în 29, E476 în 19, E330 în 11, E442 și E150d în șapte, E460 și E440 în șase, E468 în patru, E202, E141, E401, E477 și E150a în două, iar E171, E417, E414, E162 și E160c în câte un sortiment.

Specialiștii atrag atenția că dintre aditivii alimentari identificați în înghețata analizată, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate: E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial, poate provoca hiperactivitate și probleme gastrointestinale, E 150d – caramel sulfit de amoniu poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantități mari, E 162 – betanină, colorant natural obținut din sfecla roșie, poate conține cantități mari de nitrați și produsele ce îl conțin trebuie evitate de copii, E 171 – dioxid de titan, colorant artificial (din studiile efectuate pe animale, s-a observat că ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului și s-au mai observat modificări la nivelul splinei și rinichilor, dar și al sistemului imunitar, fiind clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni, iar în Germania a fost interzis).

Printre aditivii periculoși mai sunt: E 202 – sorbat de potasiu (irită pielea, ochii și mucoasele și poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman), E 296 – acid malic (concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic), E 322 – lecitine, emulgatori (deși în general este sigur, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului), E 330 – acidul citric (distruge smalțul dentar, fiind nerecomandat copiilor celor care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree), E 407 – caragenan, agent de îngroșare (unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer), E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare (poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe care ajută digestia), E 412 – gumă de guar (poate provoca alergii), E 414 (poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast), E 417 – gumă tara, stabilizator (poate provoca alergii).

Studiul privind calitatea înghețatei industriale face parte din Campania națională de informare și educare: Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră, prin intermediul căreia APC România își dorește să informeze consumatorii despre importanța unui stil de viață bazat pe alimente sănătoase, precum și despre importanța etichetei aflate pe produsele din magazine.