PSD îl scoate pe președinte din procedura de revocare a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General. La cine mută decizia

La rândul său, ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat că nu trebuie judecate modificările aduse în Parlament, deoarece acestea pot fi la rândul lor schimbate, forma finală urmând să fie dată abia după avizul Comisiei de la Veneția. Tudorel Toader a subliniat, într-o conferință de presă, că inițiativa legislativă în cazul Legilor justiției nu aparține MJ.

„Un grup de parlamentari au preluat proiectul de lege pentru modificarea Legilor justiției. Au deplină libertate să menține unele soluții propuse, au libertate să vină cu propuneri noi, ale dânșilor. (…) Ca orice proiect, nu produce efecte juridice și este o propunere și forma finală va fi cea din avizul Comisiei de la Veneția. Să nu judecăm formele intermediare. Important este ca forma finală, care va fi promulgată și aplicată, să fie mai bună decât forma prezentă”, a explicat ministrul Justiției.

TRAGEDIE Cine este alpinista care a murit în munții Bucegi. Antonia era medic stomatolog și avea doar 36 de ani

15:39

UTILE Cum eviți „țepele” cu oferte false de cazare. Recomandările DNSC: Atacatorii folosesc anunțuri atractive

15:22

Demnitarul a adăugat că nu a citit toate modificările pe care le-au propus parlamentarii: „Am văzut câteva modificări punctuale. Mă voi uita azi pe el și voi emite un punct de vedere. Citesc proiectul de lege, îmi consolidez o opinie și voi comunica”, a conchis ministrul Justiției.

Potrivit formei Legilor Justiției propuse de PSD+ALDE, președintele nu mai apare în procedura de revocare a procurorilor șefi de parchete. Astfel, revocarea procurorilor șefi este decisă de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Proiectul este asumat de 10 senatori și deputați PSDD și ALDE, printre care Florin Iordache, fostul ministru al Justiției, artizanul OUG 13, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae.

CITEȘTE ȘI: Indicația expresă a lui Dragnea pentru noile legi ale Justiției. „I-am spus lui Iordache să țină cont de pozițiile mele publice”. Cele mai importante modificări

,,Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justitie, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de lnvestigare a lnfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției pentru lnvestigarea lnfracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori, adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 1O ani în funcția de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în document.

Tot în ceea ce privește numirea procurorilor șefi, o altă noutate se referă la faptul că președintele poate refuza motivat propunerile, însă în proiect nu se specifică de câte ori.

„(12 ) Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului”, se arată în proiect.

În prezent, președintele poate refuza o singură dată, motivat, numirea procurorilor șefi de parchete.

O schimbare este însă la procedura revocării procurorilor șefi, unde șeful statului nu mai apare. Astfel, revocarea o decide Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

„(4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiției. Cererea de revocare poate fi formulată și de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie și Justiție ori de procurorul șef al Direcției Naționale Anticoruptie, respectiv de către procurorul șef al Direcției de lnvestigare a lnfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism , precum i de catre procurorul ef al Directiei pentru lnvesti garea lnfracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori , pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, se arată în proiectul de lege.

Coaliția PSD-ALDE a prezentat, marți, ca inițiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară și modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor.