RADIOGRAFIE. Profesorul Mihai Coman, fondatorul Facultății de Jurnalism: „Presa, transformată în instrument de propagandă. Libertatea ei intră în comă”

Prof. univ. dr. Mihai Coman, fondator al Facultăţii de Jurnalism, a realizat pentru Q Magazine o radiografie a jurnalismului românesc. În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.

„Starea presei e mult mai rea decât în cele mai proaste şi violente coşmaruri pe care un profesor de jurnalism le-ar fi putut trăi. Nu e vorba numai de criza economică şi de scăderea tirajelor, a puterii de cumpărare. E vorba de transformarea presei în instrument de propagandă.

În momentul în care s-a pierdut o valoare supremă care este asociată libertăţii presei, neutralitatea, poziţia de autonomie care permite presei să fie celebrul câine de pază, în momentul în care instituţiile de presă se aliniază după partide, grupuri de interese, alte forme de instituţii mai mult sau mai puţin vizibile, libertatea presei intră în comă”, scrie profesorul emerit Mihai Coman.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

Subiectivitate și militantism

Prof.univ.de.Mihai Coman subliniază că la ora actuală radioul a devenit doar un furnizor de muzică, rareori fiind un factor de informare.

„Postulețe site-uri, pagini de Facebook. Dacă cineva urmăreşte cu atenţie cifrele din sondajul naţional de audienţă şi cele de la CNA, constantă că în ultimii zece ani scade constant numărul de consumatori de televiziune. Radioul nu intră în ecuaţie, fiindcă el a devenit doar un furnizor de muzică, rareori mai este un factor de informare sau forum de dezbatere. Probabil că lucrurile se mută din mass-media în social-media, unde nefiind profesie, nefiind standarde, nefiind o istorie a misiunii pe care o au, ne aflăm într-un spaţiu de subiectivitate şi militantism”, spune profesorul.

INFORMAȚIA. ADEVĂRATĂ SAU FALSĂ

Într-o epocă a avalanșei de informații în care e tot mai greu să decelezi adevărul de minciună sau uneori de știrea credibilă de cea cu „parfum de credibilitate”, Fake News-ul devine o știință. Unii o studiază pentru a combate, alții, dimpotrivă, pentru a disemina neadevărurile. Cine stabilește însă ce e și ce nu e Fake News? „Lăutarii!”, răspunde profesorul Coman.

„Fake news-ul este un fenomen foarte vechi, de când e presa. Despre fake news vorbesc tot nespecialiștii. Pentru că, dacă nu mai avem jurnaliști, tot lăutarii după ureche vorbesc.

Pe partea de divertisment lucrurile înfloresc, avem tot felul de posturi, postFake news este un coFake news este un concept asociat erorilor în procesarea informațiilor. Ceea ce circulă masiv este dezinformare sau proastă informare. Nu avem un joc de prefixe, cum au în limba engleză: disinformation, misinformation. Dezinformarea este cu intenţie, iar informarea greşită e altceva. Întotdeauna au circulat informaţii greşite. Redacţiile, instituţiile serioase au filtre profesionale pentru a verifica seriozitatea informaţiei”, spune profesorul Mihai Coman într-o radiografie a jurnalismul în revista QMagazine.ro.