Raport: Speranța de viață a scăzut la nivelul din urmă cu 14 ani în România

Sursa: Arhiva Salvați Copiii România

Speranţa de viaţă la naştere în România, în anul 2021, a scăzut până la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani, la nivelul din 2007, în timp ce alte state europene au reuşit ca după primul an de recul, să revină la niveluri apropiate de cele anterioare pandemiei, potrivit datelor Fundaţiei Friedrich Ebert România.

Dacă în 2019, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în 2021 scăzuse cu 2,7 ani, până la 72,9. Adică dublu față de media europeană. Asta în timp ce nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările Uniunii a fost anul trecut de 80,1 ani.

Dacă vecinii bulgari o duc mai rău la acest capital ca noi, la polul opus regăsim Italia și Suedia, țări cu unele dintre cele mai mari speranțe de viață din blocul comunitar, 82,9, respectiv 83,2 ani.

SPORT MM Stoica, despre transferurile negociate de FCSB: „Nu mai vine, s-a răzgândit Gigi”

07:45

În ceea ce privește la speranța de viață la 65 de ani. După ce se pensionează, un român mai trăiește, în medie, doar 14,7 ani, mai puțin cu 2,2 ani față de media din 2019. În Suedia, media a fost anul trecut de aproape de 21 de ani, la fel și în Italia.

Și media de la nivelul Uniunii Europene e ridicată, de peste 19 ani. Consumul de alcool în exces, fumatul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă scurtează viața, atrag atenția specialiștii.

Specialist: „Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE”

”Speranța de viață are o foarte mare legătură cu starea de sănătate a populației. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE.

Dacă ne uităm la numărul medicilor de familie, de exemplu, pentru că medicina primară joacă un rol important în sănătatea populației, constatăm că în afară de regiunea București – Ilfov, în restul țării numărul de cabinete de medici de familie de fapt a scăzut față de acum 10 ani”, a declarat Victoria Stoiciu, specialist în relații de muncă, potrivit digi24.ro.

”Mai există și factori legați de condițiile de trai și de viață. De la alimentație – să ne uităm care e coșul alimentar al românilor, știm foarte bine că avem unul dintre cele mai mici consumuri de legume și fructe din UE sau la sport, avem o populație sedentară, și până la condițiile de muncă, pentru că spre deosebire de alte state din UE avem o mare parte a populației care e ocupată în construcții sau industrie, care vin la pachet cu boli profesionale”, a mai adăugat aceasta.