Raportul Freedom House 2016, despre presa din România: Relativ liberă, cu afaceri în economia gri

Raportul Freedom House 2016, despre presa din România: Relativ liberă, cu afaceri în economia gri
Publicat: 02/02/2017, 18:22

Freedom House România este o organizație non-profit, nepartinică, ce promovează libertatea, democrația și drepturile omului, promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept și al bunei guvernări.

Extrase din Raportul Freedom House:

„La capitolul drepturi politice, România a obținut scorul 34 din totalul de 40, iar la libertatea proceselor electorale, scorul 11, în condițiile în care maximum posibil era 12. Alegerile, din 1991 încoace, au fost în general libere și corecte. De altfel, observatorii internaționali au evaluat pozitiv scrutinul legislativ din 2012. În ceea ce privește pluralismul și participarea politică, România a obținut 14 puncte din 16 posibile. Sistemul multipartit din țară include o competiție sănătoasă între blocuri rivale. Din 2012 până în 2016, nicio forță nu a putut să domine atât Executivul, cât și Legislativul, deși lipsa de forță și coordonare a opoziției au consolidate, adesea, coaliția de la putere. Unele partide prezintă o consistență ideologică redusă și tind că caute coaliții care promovează interesele personale sau de afaceri ale liderilor lor, atrage atenția Freedom House. Organizația amintește că în decembrie 2014, atunci când Cabinetul a emis o ordonanță de urgență ce a permis migrația politică la nivel local, 1.500 de membri de partid au migrat, de regulă pentru avantaje personale sau politice. Ulterior, Curtea Constituțională a decis ulterior că ordonanța este neconstituțională.

În ceea ce privește funcționarea Guvernului, România a obținut scorul 9 din 12.

Bucureștiul, care a aderat la UE în 2007, a întâmpinat dificultăți în a îndeplini cererile anticorupție ale blocului comunitar, pe fondul opoziției din partea politicienilor, scrie organizația. Cu toate acestea, DNA a fost din ce în ce mai active, iar numărul anchetelor, inculpărilor și condamnărilor înalților oficiali a crescut. În mai 2015, Înalta Curte de Casație l-a condamnat pe liderul PSD Liviu Dragnea pentru fraudă electorală comisă la referendumul controversat din 2012 privin suspendarea fostului președinte Traian Băsescu. Într-un efort de a crește transparența, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Confiscate a fost creată în decembrie 2015.

La nivel general, România a obținut 48 de puncte din totalul de 60 la capitolul libertăți civile. În ceea ce privește libertatea de exprimare și credință, țara a primit 14 puncte din totalul de 16. Deși Constituția României apără libertatea de exprimare și a presei, au loc uneori încălcări ale acesteia. Mass-media este pluralistă, deși o parte este controlată de oameni de afaceri bogați. Între timp, presa de stat este în continuare dependent de bugetul de stat și vulnerabilă la influența politică. După incendiul de la clubul Colectiv, activiști pentru libertatea presei și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu o operațiune de supraveghere vizând un journalist de investigații care a condus o echipă care a publicat materiale despre incident.

Libertatea religioasă este respectată în general în țară, dar Biserica Ortodoxă rămâne dominant și puternică din punct de vedere politic, atrage atenția raportul. Deși au fost făcute progrese semnificative în susținerea minorităților religioase, Guvernul român nu a asigurat încă restituirea complete a proprietăților religioase confiscate de fostele regimuri fascist și comunist.

La capitolul Drepturi de Asociere și Organizare, România a obținut scorul 11 din 12. Constituția garantează libertatea de adunare și asociere, iar Guvernul respectă aceste drepturi în practică. ONG-urile acționează libere și au o influență tot mai mare, deși se confruntă cu insuficiența fondurilor, se bazează adesea pe donator străini și, uneori, se confruntă cu ostilitate din partea politicienilor.

România a obținut 12 puncte din totalul de 16 în ceea ce privește statul de drept, în condițiile în care tribunalele și forțele de ordine continuă să sufere de probleme cronice, inclusive corupție, influență politică, lipsă de personal și alocare ineficientă a resurselor. Mulți oficiali și parlamentari își păstrează funcțiile, chiar și după inculpări sau condamnări.

În ceea ce privește condiițile din închisori, acestea sunt încă inadecvate, dar supraaglomerarea s-a redus în ultimii ani. În plus, romii, persoanele cu dizabilități, membrii minorităților sexuale și persoanele infectate cu HIV sunt discriminați în continuare în educație, la angajare și în alte domenii.

La capitolul autonomie personală și drepturi individuale, România a dobândit 12 puncte din totalul de 16 posibile. Oamenii care locuiesc în România nu se confruntă, în general, cu restricții semnificative în ceea ce privește libertatea de circulație, nici pe plan intern, nici pe plan extern. Cetățenii sunt liberi să își schimbe domiciliul și locul de muncă, însă mita poate juca un rol în accesul la studiile superioare. O mare parte din activitatea de afaceri din România are loc în așa-numita economie gri și este expusă la influențe și practice infracționale, scrie în raport. Subdezvoltarea infrastructurii, corupției cronice, accesul limitar la fonduri, lipsa de transparență și schimbările frecvente în politica fiscală subminează afacerile. Constituția garantează drepturile egale pentru femei și bărbați, însă discriminarea este încă o problem, subliniază Freedom House. Femeile ocupau mai puțin de 12% dintre fotoliile de parlamentar. În plus, femeile sunt plătitce cu circa 8% mai puțin, în medie, decât omologii lor bărbați.

La nivel mondial, lumea a fost afectată de crize care au alimentat sentimentele xenfobe din țările democrate, au subminat economiile statelor dependente de vânzarea de resurse natural și au determinat regimurile autoritare să înăbușe și mai strict opoziția.

Aceste situații au dus, pentru al 10-lea an consecutiv la declinul libertății în lume.”

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase