Rechizitoriu: Extensia contractului Microsoft, ilegală. Calculatoarele din școli aveau deja licențe

„Această împrejurare dovedește o dată în plus faptul că nu se justifică achiziția din sursă unică, dat fiind că respectivele licențe puteau fi cumpărate la un preț mult mai mic de la (…) SRL, scopul clar urmărit, prin extinderea contractului cadru și la produsele educaționale, fiind acela de a favoriza Fujitsu Siemens Computers GesmbH Austria. Extinderea contractului comercial de închiriere licențe pentru produse educaționale Microsoft s-a efectuat în condiții nelegale deoarece nu a existat o analiză proprie a necesarului de licențe Microsoft pentru produsele educaționale, și nici a prețului, dat fiind că în cadrul programului privind Sistemul Educațional Informatizat existau astfel de licențe pentru toate calculatoarele din instituțiile și unitățile de învățământ de stat, existând o suprapunere între licențele existente cu cele ce urmau să se achiziționeze”, arată procurorii în rechizitoriu.

Potrivit aceleiași surse, necesarul de licențe Microsoft ar fi presupus întocmirea unei situații la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, prin care să se stabilească următoarele: situația calculatoarelor utilizate, cu specificarea capacității și a caracteristicilor tehnice, situația licențelor preinstalate pe calculatoarele achiziționate în programele Sistem Educațional Informatizat I-III, situația produselor Microsoft compatibile.

ECONOMIE Val de insolvențe în comerț și construcții în primele 8 luni din 2026. Orașul cu cele mai multe firme care nu își mai pot plăti datoriile

19:21

EMISIUNI Duminică 4 octombrie 2026, de la ora 19.00, Gândul prezintă MARTORII- POVESTEA ADEVĂRATĂ A PORNOGRAFIEI ROMÂNEŞTI

19:00

„Dacă ar fi fost întocmită o asemenea situație la momentul extinderii contractului și la licențele educaționale, s-ar fi constatat că nu era necesară o asemenea achiziție deoarece calculatoarele achiziționate în cadrul programului SEI I-III aveau licențe Microsoft preinstalate. Anterior aprobării hotărârii de guvern, nu a existat nicio ofertă comună Microsoft – Fujitsu, așa cum s-a întâmplat la încheierea contractului cadru, în privința prețului la care urmau să fie achiziționate licențele educaționale. De asemenea, la nivelul Guvernului României nu a fost făcută nicio solicitare către Microsoft Ireland Operation Limited pentru a se verifica dacă FSC GmbH era autorizat să distribuie licențe educaționale, precum și cu privire la modul în care puteau fi achiziționate acest tip de licențe”, se mai arată în rechizitoriu.

De asemenea, același document mai precizează că pentru toate cele 155.706 calculatoare achiziționate existau licențe de Windows perpetue la nivelul anului la care au fost achiziționate și că aceste licențe nu expiră niciodată, deci nu fac niciodată necesar upgrade din motivul expirării valabilității.

„Upgrade pe aceste licențe se poate face la opțiunea utilizatorului, în caz că dorește, pe același calculator, să instaleze un sistem de operare mai nou decât cel deja instalat. (…) Chiar și în ipoteza în care s-ar fi considerat că era necesară achiziția unor asemenea licențe, trebuia organizată o licitație publică”, mai arată procurorii.

„Contractul cadru de licențiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers pentru licențele Microsoft, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României a beneficiat Fujitsu Siemens Computers. Extensia cu privire la produse educaționale s-a realizat, de asemenea cu încălcare dispozițiilor legale privind achizițiile publice având în vedere că, pe de o parte, obiectul contractului cadru îl constituia licențele pentru administrația publică, iar pe de altă parte, nu a existat un necesar fundamentat, din moment ce licențele achiziționate în cadrul extensiei se suprapuneau cu cele existente în proiectul SEI. Prejudiciul total cauzat bugetului de stat de către reprezentanții Guvernului României, ca urmare a încheierii și derulării contractului nr. (…) și a actelor adiționale nr. (…) la acesta, se ridică la suma totală de 66.965.343,88 USD”, se precizează în rechizitoriu.

DNA a anunțat că acuzațiile față de foștii miniștri Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Șerban Mihăilescu au fost clasate.

În afară de Daniel Funeriu, în situația căruia s-a constatat că nu a comis nicio faptă penală, în cazul tuturor celorlalți foști miniștri faptele de care erau acuzați s-au prescris.

În ceea ce îi privește pe Claudiu Florică și Dinu Pescariu, acuzați de spălare de bani, aceștia au fost trimiși în judecată, cauza aflându-se pe rolul Tribunalului București.

„În legătură cu împrejurarea că față de unele fapte s-a dispus efectuarea urmăririi penale in personam după împlinirea termenului de prescripție, dar și cu privire la alte aspecte legate de modul de efectuare/neefectuare a unor acte, la data de 17 iulie 2017, procurorul șef al DNA a solicitat Inspecției Judiciare să facă verificări sub aspectul respectării normelor de procedură penală de către procurorul de caz care a instrumentat inițial această cauză (mediatizată prin comunicatul nr 1342/VIII/3 din 26 septembrie 2014), pentru a se stabili dacă au fost sau nu săvârșite abateri disciplinare din cele prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor”, spunea DNA.

Mihaiela Iorga, procurorul care a instrumentat dosarului Microsoft, susține că nu are ce să își reproșeze privind activitatea în această cauză, menționând că și-a făcut treaba.

„Prescripția trebuie să știi să o calculezi și trebuie să stabilești corect momentul consumării infracțiunii, momentul epuizării infracțiunii. Ce să-mi reproșez eu? Eu, până la momentul la care am predat dosarul, mi-am facut treaba. De acolo, nu știu ce s-a întâmplat și nu am ce să comentez. Dar ar fi trist să clasezi cauza pentru dorința de a face rău cuiva”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, Mihaiela Iorga.