„Republica Donețk” cere UNIREA CU RUSIA. „Noi, poporul, proclamăm de acum înainte un stat suveran”

Separatiștii din estul Ucrainei au cerut ca „Republica Donețk” să devină parte a Rusiei, după referendumul proindependență considerat ilegal de către Kiev și de Occident.

„Noi, poporul Republicii Donețk, proclamăm de acum înainte un stat suveran”, a declarat liderul separatist Denis Pușilin.

„Pentru restabilirea dreptății istorice, cerem Rusiei să analizeze posibilitatea anexării Republicii Donețk”, a continuat liderul separatist.

Separatiștii proruși din bazinul Donbas (estul Ucrainei) au revendicat duminică o victorie masivă la referendum, fără să aștepte rezultatele complete, care vor fi anunțate luni, relatează AFP.

Primele rezultate ale scrutinului au fost anunțate duminică seara doar pentru regiunea Donețk, una dintre cele două (alături de Lugansk) unde a avut loc referendumul.

Separatiștii susțin că 89% dintre votanți au cerut independența de Ucraina

Peste „89 la sută au votat pentru și 10,19 la sută împotrivă. Acesta poate fi considerat drept rezultatul definitiv”, a declarat Romaj Liaghin, șeful comisiei electorale înființate de rebeli. Rata de participare a atins 74,87 la sută, potrivit lui.

„A fost foarte ușor să numărăm buletinele de vot, doarece numărul persoanelor care au votat împotrivă a fost extrem de scăzut”, a subliniat el.

Insurgenții înarmați proruși au convocat, duminică, populația din bazinul Donbas (7,3 milioane de persoane), unde controlează principalele orașe, să valideze proiectul lor de „independență” a „republicilor populare” autoproclamate Donețk și Lugansk.

La Kiev, Ministerul de Externe a anunțat că „referendumul (…) este nul din punct de vedere juridic și nu va avea nicio consecință juridică pentru integritatea teritorială a Ucrainei”. Această consultare nu este decât o „farsă criminală” finanțată de Rusia, apreciază el. Occidentalii au făcut declarații similare.

Autoritățile ucrainene sunt hotărâte să ducă la bun sfârșit scrutinul prezidențial anticipat prevăzut pentru 25 mai, acuzând Rusia că vrea ca acesta să nu aibă loc. Insurgenții nu vor aceste alegeri și îi numesc „fasciști” pe membrii Guvernului provizoriu aflat la putere de la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici, la sfârșitul lui februarie.

Alegătorii manifestau chiar un oarecare entuziasm în pofida așteptării lungi din cauza numărului mic de secții de votare și a absenței listelor electorale, pe care Kievul nu le-a furnizat. Buletinele de vot erau depuse în urne transparente și fără prezența observatorilor internaționali.

Nicio verificare independentă nu poate fi făcută, în absența unor observatori neutri și a presei, a cărei prezență a fost interzisă de separatiști, precum și orice procedură de înregistrare oficială.

După această zi de vot lungă, rezultatele au fost anunțate la mai puțin de o oră de la închiderea urnelor. Scrutinul, care s-a desfășurat în general într-o atmosferă de calm, a fost însoțit de violențe la Krasnoarmiisk, un oraș cu 65.000 de locuitori situat la vest de Donețk, unde bărbați înarmați, probabil miliții proucrainene, au pătruns în clădirile oficiale unde avea loc referendumul și l-au întrerupt.

Potrivit unui fotograf prezent la fața locului, ei au deschis focul asupra mulțimii care îi insulta și două persoane au fost văzute zăcând pe jos.

La Mariupol (sud-est), oraș în care confruntările violente dintre forțele ucrainene și cele proruse s-au soldat cu numeroși morți săptămâna trecută, sute de persoane stăteau la coadă.

În schimb, în orașul Svatove (20.000 de locuitori), în apropiere de Lugansk, primarul Evghen Ribalko a refuzat să organizeze referendumul, deși zeci de persoane înarmate l-au vizitat de două ori pentru a încerca să îl convingă.

„Datoria mea este de a supraveghea respectarea legii ucrainene. Populația trebuie să își exprime opinia într-un cadru legal. Ceea ce nu este cazul pentru acest «referendum»”, a explicat el pentru AFP.

Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a amintit că, potrivit unui sondaj recent al institutului Pew Research Center, 70 la sută dintre locuitorii din est sunt în favoarea unității cu Ucraina.

„Problema este că marea majoritatea a adevăraților patrioți ucrainene și susținători ai unei țări unite fac obiectul unor intimidări din partea grupărilor teroriste proruse”, a subliniat el.

„Rezultatele refedendumurilor falsificate din estul Ucrainei sunt probabil false”, a adăugat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Teama Kievului și a occidentalilor în fața acestui scrutin este că senariul din Crimeea, alipită la Rusia în martie, s-ar putea repeta, plonjând Occidentul și Rusia în cea mai gravă criză de la sfârșitul Războiului Rece.

Marile puteri au adoptat deja în ultimele săptămâni sancțiuni împotriva Rusiei și amenință să le extindă dacă alegerile prezidențiale nu vor avea loc.

„Pretinsele referendumuri erau ilegale și noi nu recunoaștem rezultatele lor”, a anunțat duminică purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene Catherine Ashton, cu o zi înaintea unei vizite la Kiev a președintelui Consiliului european, Herman Van Rompuy.

Surse diplomatice franceze au declarat că o reuniune între ucraineni – autoritățile de la Kiev și proruși – ar putea avea loc începând de miercuri în Ucraina sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Până atunci, o reuniune a miniștrilor europeni ai Afacerilor Externe va avea loc luni la Bruxelles, ceea ce ar putea conduce la noi sancțiuni împotriva Rusiei. O reuniune a experților din UE, Rusia și Ucraina privind securitatea aprovizionării Ucrainei și UE cu gaz rusesc este, de asemenea, prevăzută.

Potrivit secretarului american al Apărării, Chuck Hagel, Rusia încă nu și-a retras trupele mobilizate la frontiera cu Ucraina, în pofida promisiunilor făcute în acest sens.