REVELION 2022 în lume. Primele țări care au trecut în Noul An

REVELION 2022 în lume. Locuitorii insulelor Kiribati din Oceanul Pacific sunt primii care au intrat deja în noul an. La ora 12.00 (ora României), focurile de artificii au anunțat intrarea în Noul An pentru aceste insule, cunoscute pe glob și sub denumirea de Insula Crăciunului. Insulele sunt situate pe fusul orar UTC+14, fiind prima suprafaţă de uscat locuită care serbează Noul An.

Insulele Kiribati sunt formate dintr-un amestec de 32 de atoli şi insuliţe de corali, pe care locuiesc aproximativ 100.000 de persoane. Kiribati se află la jumătatea distanţei dintre Hawaii şi Australia şi este situată chiar pe meridianul luat ca punct de referinţă pentru calcularea fusului orar.

ULTIMA ORĂ DOCUMENT. Unul dintre cele mai influente think tank-uri din SUA, Heritage Foundation, solicită lui Trump și Congresului ca România să fie în centrul strategiei americane la Marea Neagră

00:07

EVENIMENT Ultimele pregătiri înaintea funeraliilor Regelui Harald al V-lea. Norvegia își ia rămas-bun de la suveran, într-o ceremonie solemnă la Oslo

23:20

La ora 12.00 (ora României) au intrat în anul 2022 locuitorii din statul Independent Samoa. După doar 15 minute, focurile de artificii s-au auzit și în insulele Chatham din Noua Zeelandă.

Odată cu ora 13.00 (ora Românei), au sărbătorit intrarea în 2022 neo-zeelandezii şi australienii, focurile de artificii de la Sydney, Auckland şi Wellington fiind deja celebre. Odată cu Auckland, și oamenii din Suva, Fiji, sărbătoresc deja trecerea în Noul An.

Vor urma locuitorii din orașul port Anadîr, capitala istrictului Autonom Ciukotka, din Rusia, care vor sărbători trecerea în Noul An la ora 14.00, ora României.

Tradiţii şi obiceiuri

Clipa trecerii în Anul Nou este sărbătorit în întreaga lume, dar fiecare popor are un mod diferit de a-l marca.

Austria – La salonul imperial s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor, astfel încât la miezul nopţii se aud acordurile „Dunării albastre” şi ale operetei „Liliacul” de Johann Strauss. Pe masa festivă se află carne de purcel – semn de noroc – iar mesele se decorează cu purceluşi din ciocolată.

Belgia – De 1 ianuarie, în Liege, se păstrează obiceiul de a mânca, în familie, choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi), fiecare persoană având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă.

Brazilia – Oamenii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte vesel colorată (nuanţe de roşu şi galben). Pe bulevardul Paulista din oraşul Sao Paulo sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii.

Danemarca – Cel mai cunoscut obicei este acela de a sparge farfurii în uşa vecinilor, existând convingerea că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc în noul an.

Ecuador – Se confecţionează sperietori de ciori cărora li se dă foc la miezul nopţii, sperând că astfel va fi distrus răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire.

Franţa – Trecerea în Anul Nou – numită „le Réveillon” – este marcată în mod festiv, cu ţinute elegante, cu preparate fine, de lux, cu şampanie şi cadouri.

Grecia – Preparatul tradiţional este „Vasilopita” – o pâine în interiorul căreia a fost ascuns un bănuţ înainte de a o băga la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în noul an.

Irlanda – Tinerele fete cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste, aşa că pun vâsc sub pernă, visând la momentul când îşi vor cunoaşte alesul.

Italia – În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, se pun pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă. Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special la Napoli, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut.

Japonia – Anul Nou, numit „Oshogatsu”, reprezintă un simbol al înnoirii. Sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru, iar în ziua de 1 ianuarie oamenii scriu pe o hârtie dorinţele pentru noul an.

Mexic – Cel mai cunoscut obicei este scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine şi agăţarea unor figurine în formă de oaie pe clanţa uşii pentru prosperitate.

Olanda – „Oudejaarsdag” („ziua anului trecut” – 31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.

Portugalia – În noaptea dintre ani există obiceiul (mai ales în insula Madeira) să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

Rusia – Se deschid uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. De asemenea, pe masă se pune o băutură făcută din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet numită „apă murdară”, care se bea pentru a înlătura ghinionul în noul an.

Scoţia – Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină.

Spania – Oamenii mănâncă 12 boabe de strugure la miezul nopţii dintre ani, fiecare boabă reprezentând o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.

SUA – Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor. La miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas „Happy New Year!”. În New York, o tradiţie de peste 100 de ani o reprezintă aruncarea unei mingi în Times Square.

Turcia – Trecerea în noul an este marcată printr-o sărbătoare a alimentelor tradiţionale turceşti, când se face un schimb de cadouri între participanţi.

Cea mai populară băutură de Revelion este şampania. În Europa şi în America, oamenii ciocnesc paharele urându-şi un an fericit, cu sănătate şi noroc.