România are cea mai mică natalitate din ultimii șase ani. Vezi care sunt motivele acestui fenomen îngrijorător

Sociologul Alfred Bulai a precizat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că la baza declanșării acestui fenomen îngrijorător stau o serie de factori.

„În primul rând, a scăzut populația activă, adică a scăzut numărul tinerilor care au sau pot avea copii, din cauza emigrației, ceea ce se întâmplă de mult timp. Evident că la un moment dat se va reflecta și se reflectă și în scăderea natalității și creșterea natalității românilor, evident, din străinătate”, spune sociologul.

El a declarat faptul că aceasta e principala cauză care a dus la scăderea dramatică a natalității în țara noastră și că vestea proastă este că tot acest fenomen va continua, „atâta timp cât o parte importantă a populației e plecată”.

TURISM De ce fug turiștii de una dintre cele mai populare zone din lume. Baruri, hoteluri și investiții de zeci de milioane de euro, aproape de faliment

10:24

EXTERNE Scandal în Elveția după o caricatură Charlie Hebdo care ironizează de tragedia de la Crans-Montana: „Victimele arsurilor merg la schi”

10:20

„Repet, nu pleacă oameni la 70 de ani, sunt foarte puțini cei care sunt în vârstă, pleacă exact cei tineri care sunt, hai să zicem, cei care asigură procrearea, reproducerea unei societăți”, informează sociologul.

„Vestea tristă e că, de obicei, copiii care s-au născut și cresc în primii ani de viață, nu mai zic dacă intră în sistemul educational din țara respectivă, nu se mai întorc în România, pentru că nu mai sunt legați de România la fel cum au fost părinții sau bunicii lor”, completează acesta.

El a menționat faptul că alte cauze care au influențat direct amploarea fenomenului scăderii natalității vizează factorii economici și lipsa unui capital de speranță în cadrul societății.

„ Nu mă refer la oamenii bogați, ci mă refer la oamenii care au o condiție mai proastă și care de obicei, când există instabilitate, amână apariția copiilor. Nu e legată direct însă natalitatea de condițiile de viață punctuale, ci de speranța pe care oamenii o văd vizavi de situația în care se află”, precizează Alfred Bulai.

„Când societatea oferă un mic capital de speranță, asta s-a întâmplat foarte clar când a venit convenția democrată, când a venit alianța D.A, tocmai pentru că au venit cu un capital de speranță, oamenii au zis „gata, va merge bine”, completează sociologul.

El a invocat în acest sens exemplul guvernării PSD, care a promovat și încurajat măririle salariale, fără însă ca acest lucru să consolideze la nivelul percepției sociale senzația de stabilitate și încredere, pentru ca populația să se poată implica în angajamente mari.

„În ultimii ani, sigur că PSD-ul se mândrește că au fost creșteri spectaculoase, pentru anumite domenii chiar au fost creșteri de salarii, problema însă nu atât a creșterii contează în influența asupra natalității, cât a stabilității și a încrederii că lucrurile vor merge bine în continuare”, spune sociologul.

„Când lumea îți spune în acelați timp că măresc pensiile sau salariile și alții spun că nu sunt bani până la sfârșitul anului, asta nu vă sugerează că e bine să vă angajați în cheltuieli mari sau în schimbări dramatice în viață. Percepția vizavi de modul în care trăim nu e suficientă, ci contează doar percepția asupra modului în care credem că vor evolua lucrurile”, a adăugat Bulai.

El a conchis reamintind faptul că cel mai important factor care a dus la amplificarea fenomenului scăderii natalității este cel al emigrației. „Nu mai avem tineri în România, asta este. Și atunci, cei care au rămas sunt puțini și evident, influența asupra natalității este mare”, informează sociologul.

În ceea ce privește sporul negativ înregistrat de România în luna septembrie 2019, sociologul a menționat că această situație e cauzată de faptul că se nasc copii români în alte țări, în timp ce bătrânii mor în țară.

„Se nasc în alte părți copii, dar morții sunt în România, pentru că evident nu au plecat, cei care mor sunt mai în vârstă (…) cea mai mare parte a bătrânilor, evident, nu au plecat nicăieri, după o anumită vârstă nu îți convine să te apuci să înveți limbi străine, disponibilitatea de a pleca este iarăși foarte mica și atunci sigur că, din păcate, acest dezechilibru demografic există în România. Și repet, el nu se va schimba”, spune sociologul.

El a conchis spunând că efectele dramatice ale acestei situații se vor amplifica pe termen lung. „Vom descoperi că tot mai puțini plătesc pensii, pentru că nu mai sunt în România, nu mai lucrează în România (tinerii, n.r) și sigur că, dacă speranța de viață crește, asta înseamnă că tot mai mulți pensionari vor fi susținuți de tot mai puțini oameni care lucrează”, informează Bulai.

Sporul natural al populației a fost negativ în luna septembrie 2019, iar în primele 9 luni ale 2019, s-a înregistrat cea mai scazută natalitate din România din ultimii 6 ani, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Și cotidianul The Washington Post a subliniat că astăzi există întrebarea dacă se apropie un sfârșit din punct de vedere demografic. Astfel, din 20 de țări care se micșorează în mod rapid, 15 dintre acestea au făcut anterior parte din Tratatul de la Varșovia sau din Iugoslavia, scriu jurnaliștii de la The Washington Post, adăugând că, dacă ar mai exista, Germania de Est ar face de asemenea parte din această categorie. „Populația slavă este pe cale de a se micșora cu 23%, ajungând de la 7,2 milioane de persoane la doar 5,2 milioane până în 2050, potrivit unor studii americane”, sugerează autorul articolului.