ROMÂNIA, condamnată de CEDO să dea 8.000 de euro unui bărbat care nu a primit concendiu parental

O cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că statul român trebuie să îi plătească 8.000 de euro, drept prejudiciu moral, unui cetățean angajat în armată căruia i-a fost refuzat concediul pentru creșterea copilului, pe motiv că este bărbat.

Gabriel Hulea din Bacău lucra ca electrician pentru armată când s-a născut al doilea copil al său, la 17 decembrie 2001. Soția sa, învățătoare, a fost în concediu pentru îngrijirea copilului în primele 10 luni după naștere, după care ar fi trebuit să revină la serviciu, pentru a nu pierde beneficiile pe care le avea ca titular pe post.

În aceste condiții, la 9 septembrie 2002, Gabriel Hulea a solicitat concediu parental și și-a reînnoit de mai multe ori cererea, însă Ministerul Apărării Naționale nu i-a acordat acest concediu, rezervat pe atunci exclusiv personalului feminin, potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

EXTERNE Elon Musk susține că UE ar trebui „desființată”, poziție pe care Dmitri Medvedev o sprijină

23:38

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

Hulea s-a adresat instanței, însă acțiunea i-a fost respinsă. Curtea Constituțională, care a fost de asemenea sesizată, a constatat că legea respectivă încalcă principiile egalității în fața legii și non-discriminării pe bază de sex.

Cu toate acestea, în 16 martie 2005, magistrații au respins și apelul lui Hulea, printr-o decizie definitivă.

În plângerea la CEDO, Hulea a susținut că refuzul de a i se acorda concediu pentru îngrijirea copilului reprezintă un act de discriminare pe bază de sex.

CEDO a constatat, în acest caz, încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, dar și a articolului 8, care prevede respectul pentru viața privată și de familie, și a dispus plata către petent a 8.000 de euro, pentru prejudiciul moral adus.

Decizia luată marți de o cameră a CEDO nu este finală, oricare dintre părți putând cere, în termen de cel mult trei luni, judecarea cauzei de către Marea Cameră.

Potrivit Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, „femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate și la concediu pentru îngrijirea copilului, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, pe baza dispozițiilor legale aplicabile pe plan național”.

Statutul cadrelor militare a fost modificat între timp prin Legea nr. 53/2011, potrivit căreia „cadrele militare în activitate, femei și bărbați, au dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 7 ani, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare”.