România, printre ULTIMELE 6 state din UE, care nu permit parteneriatele civile între persoanele DE ACELAȘI SEX. Poziționarea țărilor europene, față de COMUNITATEA GAY

Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și România sunt singurele țări din Uniunea Europeană care nu permit nici căsătoria între persoane de același sex, nici parteneriatele civile. Treisprezece din cele 28 de state UE permit căsătoria și alte nouă au admis parteneriatul civil.

Danemarca a fost prima țară din Europa și din lume care a recunoscut parteneriatul civil între persoane de același sex, în 1989.

La polul opus, prima țară europeană care a interzis căsătoria între persoane de același sex este Bulgaria, în 1991. Au urmat Lituania, Belarus și Moldova, Ucraina, Polonia, Letonia și Serbia, Muntenegru, Ungaria, Croația și Slovacia, ca state care au definit prin constituție căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.

INEDIT Pompierii au venit cu autospeciale în parcurile pentru copii din Oradea pentru a crea „oaze de răcoare”. Imagini cu „intervenția specială”

23:34

DEZVĂLUIRI Cristela Georgescu, dezvăluiri despre cea mai grea perioadă din viața ei. A traversat „valea morții”

23:09

Olanda a devenit prima țară din lume care a legalizat căsătoria pentru cuplurile de același sex, în 2001, urmată de Belgia, Spania, Norvegia, Suedia, Portugalia, Islanda, Danemarca, Franța, Marea Britanie, Luxembourg, Irlanda, Finlanda, Malta și Germania (în 2017).

În Croația, referendumul din 2013 privind definirea căsătoriei în constituție ca uniunea dintre un bărbat și o femeie a înregistrat o prezență la vot de 37,9% din care 65,87% au fost voturi „pentru”. După un an, în 2014, Parlamentul croat a recunoscut dreptul persoanelor de același sex de a încheia parteneriate civile, acestea având aceleași drepturi pe care le au cuplurile căsătorite, în afara celui de a adopta un copil.

Prin aceasta, potrivit hărții ILGA (The International Lesbian, Gay, Bisexual, Trans and Intersex Association) din Geneva, organizația internațională acreditată de ONU care adună peste 1.300 de grupuri ce militează pentru drepturile minorităților sexuale din toată lumea, Croația se situează alături de Grecia și Irlanda la jumătatea unui clasament care ia în calcul egalitatea în drepturi între majoritate și minorități sexuale în Europa, cu 50%.

România, alături de Ucraina și Lituania, este undeva la 20%.

O privire pe harta ILGA merge de la respectarea drepturilor omului și egalitate aproape deplină în drepturi, în țările din vestul și nordul Europei (Belgia, cu 79%, Norvegia, cu 78%, o excepție fiind Malta, în sudul continentului, cu 91%), până la încălcări flagrante ale drepturilor omului și discriminare, în Rusia (11%), Turcia (9%), Armenia (7%) și Azerbaidjan (5%).

În țările spre care se îndreaptă de obicei românii să muncească, în principal din dorința de a avea un nivel de trai mai bun (potrivit unui studiu publicat în 2018 de o platformă online dedicată recrutării forței de muncă), societatea este orientată spre recunoașterea drepturilor egale. Germania a permis înregistrarea parteneriatelor între persoane de același sex din 2001 și căsătoria, din 2017, Marea Britanie are parteneriat civil din 2005 și căsătorii, în Anglia, Țara Galilor și Scoția, din 2014, Franța acceptă un pact de solidaritate civilă din 1999 și căsătorii între persoane de același sex din 2015, iar Elveția a înregistrat parteneriate din 2007, căsătoria fiind propusă spre legiferare.

O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost pronunțată în luna iunie, în cazul Coman-Hamilton, care implica un cuplu căsătorit în Belgia în 2010, ce solicita recunoașterea drepturilor în România.

Cazul era înaintat din 2016, când Curtea Constituțională din România a cerut interpretarea legii din Uniunea Europeană. Recunoscând faptul că statele UE sunt „libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria pentru persoane de același sex”, decizia CJUE a arătat că „a lăsa statelor membre posibilitatea de a acorda sau de a refuza intrarea și șederea pe teritoriul lor unui resortisant al unui stat terț, a cărui căsătorie cu un cetățean al Uniunii de același sex a fost încheiată într-un stat membru conform dreptului acestui stat, după cum dispozițiile de drept național prevăd sau nu prevăd căsătoria între persoane de același sex, ar avea drept efect faptul că libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii care au făcut deja uz de această libertate ar varia de la un stat membru la altul în funcție de astfel de dispoziții de drept național”.

La rândul său, Curtea Constituțională din România (CCR) a recunoscut că relația dintre cei doi intră în sfera noțiunilor de viață privată și viață de familie.

„Bucurându-se de dreptul la viață privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare”, se arăta în motivarea Curții Constituționale. În plus, CCR a arătat că „dispozițiile art. 277 alin.(2) din Codul civil, potrivit cărora «căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate, fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini, nu sunt recunoscute în România» nu pot constitui temeiul pentru autoritățile competente ale statului român de a refuza acordarea dreptului de ședere, pe teritoriul României, soțului” și a admis excepția de neconstituționalitate.

Referendumul de modificare a Constituției României pentru redefinirea familiei are loc sâmbătă și duminică. Pentru a fi valabil, la urne trebuie să se prezinte cel puțin 5.685.517 persoane cu drept de vot. Referendumul a fost cerut de Coaliția pentru Familie, iar inițiativa semnată de trei milioane de persoane „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» în cuprinsul art. 48 al 1 din Constituția României ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”.

„Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instituirea copiilor”, prevede modificarea adusă articolului 48 din Constituția României.

Proiectul de lege privind revizuirea Constituției pentru redefinirea familiei a fost adoptat pe 9 mai, de Camera Deputaților. Senatul a votat, pe 11 septembrie, în calitate de for decizional, inițiativa cetățenească de revizuire a Legii Fundamentale potrivit căreia familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, nu pe cea consimțită între soți.

Reprezentanții minorităților sexuale și mai multe voci din societatea civilă s-au exprimat pentru boicotarea referendumului, spunând că vor alege să nu meargă la vot.