România, „țara gazului de șist”. Americanii estimează că avem resurse pentru 100 de ani. Autoritățile române vor să concesioneze 30 – 35 de zone noi de explorare

Redactor:
Mihaela Stoica
Americanii susțin că România are rezerve de gaze de șist de 1.444 miliarde de metri cubi, echivalente cu consumul pe 100 de ani. Autoritățile de la noi nu se pot pronunța însă în privința cifrelor.

Americanii susțin că România are rezerve de gaze de șist de 1.444 miliarde de metri cubi, echivalente cu consumul pe 100 de ani. Autoritățile de la noi nu se pot pronunța însă în privința cifrelor.

Un raport apărut marți al Administrației americane pentru informație în domeniul energiei (EIA) estimează că România are rezerve de gaze de șist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existentă) de 1.444 miliarde metri cubi.

Citește aici raportul!

Agenția guvernamentală americană mai spune că rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau estimate, la începutul acestui an, la 113 miliarde metri cubi.

Consumul anual în România este de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporție de 80% din producția internă. Diferența este importată din Rusia, prin intermediari, la prețuri ridicate.

Președintele Traian Băsescu a precizat, marți seara, că România are 1400 de miliarde de metri cub de gaze de șist.. „Și atunci am putea vorbi despre un gaz ieftin, pentru că gazele de șist sunt cu 50 la sută mai ieftine decât gazele de sondă. Guvernul trebuie să ia decizia și, în primul rând, trebuie să dea avizele de mediu”. Președintele a precizat că avizele de explorare trebuie continuate cu avize de exploatare: „Cine primește avize de explorare obligatoriu trebuie să-i dai și aviz de exploatare în cazul în care găsește gaze”.

EIA: Polonia, prima în UE la gaze de șist

Potrivit EIA, România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de șist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) și Franța (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA.

În ceea ce privește petrolul prins sub formațiuni de rocă de șist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, față de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

Astfel, potrivit estimărilor instituției americane, explorarea zăcămintelor de șist ar crește cu 50% rezervele de petrol ale României și de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.

Sursa: Raportul EIA

Contactat de gândul, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, afirmă că are și instituția sa unele studii cu privire la existența gazelor de șist în România, dar nu se pot însă pronunța în privința cifrelor.

„Sunt mai multe surse, eu am și niște studii. Unul este al KPMG și ei fac o estimare globală pe Ungaria, România și Bulgaria și spun că ar fi resurse de gaze de șist în jur de 500 de miliarde (metri cubi n.r.). Noi nu ne putem însă pronunța în privința cifrelor”, a declarat Gheorghe Duțu.

Președintele ANRM reafirmă ceea ce au spus anterior autoritățile române: „Nu o să știm niciodată pe ce potențial (de gaze de șist n.r) stăm dacă nu dăm drumul la faza de explorare”. „Știți foarte bine controversa care este acum. Ce facem pe urmă cu ele este o altă poveste, pentru prima dată trebuie însă să le identificăm”, menționează el.

Sursa: Raportul EIA

Prezentă marți la Gândul LIVE, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că la nivelul instituției sale nu există niciun fel de estimare pentru că „asta nu este treaba ministerului”.

„În momentul în care vorbim de gaze de șist, vorbim de energie. În momentul în care vorbim de energie este clar obiectivul politic pe care ni l-am asumat: acela de a asigura o securitate și o independență energetică”, a spus Rovana Plumb.

Ministrul a citat însă un raport al Agenției Internaționale pentru Energie din 2011 care estima că România, Bulgaria și Polonia aveau, împreună, un volum determinat de 530 miliarde de metri cubi de gaze de șist, fără a fi date cifre separate pe fiecare stat în parte.

Chevron, singura care poate explora – exploata gaze de șist

În România, la ora actuală, grupul american Chevron deține mai multe licențe de explorare a zăcămintelor de gaze de șist, în județul Vaslui (la Bârlad) și în Dobrogea (Costinești, Vama Veche, Adamclisi).

Chevron a anunțat că intenționează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puț de explorare a gazelor de șist la Bârlad, unde deține certificate de urbanism. Pentru cele trei perimetre din județul Constanța, Chevron deține doar avizul de mediu pentru explorare. În total, compania multinațională are dreptul de explorare și exploatare a gazelor de șist pentru o suprafață de aproximativ 271.000 de hectare din apropierea Mării Negre. Guvernul afirmă că poate doar să exploreze. Directorul ANRM declară că poate și exploata, însă nu imediat după terminarea explorărilor.

„În zona Chevronului, ei sunt în faza de documente. Nu au demarat încă faza de explorare propriu-zisă. Faza asta de explorare are și ea un termen, între trei și patru ani, nu se poate realiza mai rapid. Trebuie făcute mai întâi prospecțiuni seismice și geologice. … Dacă Chevronul găsește gaze de șist, trebuie să inițieze un program de lucrări. Noi îl avizăm. În funcție de programul de lucrări, ei pot exploata, dar există o serie de pași peste care nu se poate sări. După faza de explorare există una de exploatare experimentală, după care începe faza de dezvoltare și  abia apoi se trece la faza de exploatare. Este, deci, o procedură destul de complexă. Bineînțeles că toate aceste faze implică obținerea avizelor de la toate autoritățile angrenate în aceste decizii”, afirmă președintele ANRM.

Din datele avansate de oficialii români până în acest moment, explorarea ar urma să dureze peste doi ani de la obținerea licențelor și finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani.

Ministrul Rovana Plumb a mai spus, la GÂNDUL LIVE, că la Vaslui, unde Chevron are licență de explorare, s-a cerut evaluare de impact de mediu, iar în prezent „sunt în procedură”. „Partea de explorare, care durează cel puțin cinci ani de zile, nu presupune niciun fel de risc de mediu pentru că se face de peste 150 de ani ăn România exact în aceleași condiții în care explorăm petrolul și țițeiul”, a adăugat ministrul.

Alte 30 – 35 de zone noi de explorare a gazelor de șist

Compania Chevron este singura care are licență de explorare – exploatare a gazelor de șist în România. Sunt și alte companii interesate de gazele de șist din România, care nu au însă licențe de explorare, – companiile Petrom, Romgaz, MOL și NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuți, deținut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea care poate acorda licențe pentru explorarea gazelor de șist. Minstrul pentru energie, Constantin Niță, a declarat, la sfârșitul lunii mai, că „în perioada urmatoare, ANRM va organiza licitațiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de șist”.

Gheorghe Duțu, președintele ANRM, a declarat pentru gândul că licitațiile pentru acordarea de noi licențe pentru explorarea gazelor de șist va începe cel mai devreme în trimestrul al treilea al acestui an.

„Anul acesta vrem să încheiem noua rundă de licitații, este a 11-a. În această nouă rundă de licitații vom scoate, estimez, opt perimetre  offshore și vreo 22 – 25 de perimetre onshore. Sunt perimetre noi care vor fi scoase pentru licitație. Sunt situate peste tot în țară. Momentan nu le putem face publice pentru că încă nu le-am definitivat”, a precizat Gheorghe Duțu.

Traian Băsescu, un susținător al gazelor de șist

Explorarea și exploatarea gazelor de șist este contestată în România de activiștii de mediu. La nivelul autorităților există susținere pentru exploatarea gazelor de șist. Zilele trecute, președintele Traian Băsescu a reafirmat că este în favoarea exploatării gazelor de șist. Motivația lui: este preferabilă independența energetică în ciuda unor „oarecare riscuri”.

„În privința gazelor de șist, nu știu dacă avem această resursă. Ea trebuie prospectată. Nu sunt în măsură să spun cât de mari sunt riscurile, dar, dacă va fi în mâna mea decizia – până îmi voi termina eu mandatul nu vom ști ce resurse avem, decizia se va lua după ce termin eu mandatul -, între oarecare riscuri și independența energetică, răspunsul meu ar fi da gazelor de șist, fără să știu prea mult depre riscuri”, a spus Băsescu, la sfârșitul săptămânii trecute, la o întâlnire cu „prietenii” săi de pe Facebook.

El a adăugat că Stalele Unite au devenit o țară independentă din punct de vedere energetic datorită gazelor de șist și că nu crede că aceasta este o țară cu dispreț pentru mediu.

„Între acest risc și independența energetică, independența energetică este preferabilă pentru o națiune. Răspunsul în concluzie este da gazelor de șist, din punctul meu de vedere”, a adăugat Băsescu.

Ponta susține gazele de șist pentru ca România să nu mai depindă de Rusia

Dacă inițial a fost rezervat în această privință și a instituit un moratoriu până la finalizarea studiilor privind impactul asupra mediului, premierul Victor Ponta s-a repoziționat în acest an în privința explorării și exploatării gazelor de șist.

La Consiliul European de la Bruxelles, din 22 mai, liderii europeni s-au pus de acord pentru o politică energetică unică pentru toate cele 27 de state, în care explorarea și exploatarea gazelor de șist a fost inclusă ca sursă de energie neconvențională. La summit, Victor Ponta a spus că România are ca „obiectiv strategic” să nu mai depindă de gazele din Rusia, făcând referire la „capacitatea României din producția internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de șist, care să acopere tot consumul României”, care ne-ar putea ajuta „să exportăm și în Moldova”. La finalul summitului, Victor Ponta a declarat, în privința explorării și exploatării gazelor de șist, că „există o opțiune de a permite țărilor membre să-și adapteze legislația” în acest sens, dar „nu se va construi o politică europeană”.

Cele două argumente invocate de Ponta – al cărui consilier onorific este Wesley Clark (membru în CA al BNK Petroleum, companie care desfășoară explorări pentru depistarea gazelor de șist în Polonia n.n.) – au fost prețul mare la energie în Europa comparativ cu cel din SUA, precum și creșterea poluării în Europa ca urmare a importului surplusului de cărbune din SUA.

Wesley Clark

Declarațiile lui Ponta vin după ce parlamentarii USL și-au exprimat sprijinul politic, la începutul lunii mai, pe strategia Guvernului referitoare la exploatarea gazelor de șist.

La rândul ei, Rovana Plumb, ministrul Mediului, vede în  gazele de șist un proiect economic benefic, în special prin crearea de locuri de muncă, începând chiar cu perioada explorării.

„Dacă se va ajunge la faza de exploatare – iar acest lucru nu se va putea întâmpla mai târziu de cinci ani – beneficul la nivelul cetățeanului va fi reducerea facturii. Sunt și alte avantaje economice din punct de vedere al posibilității de a exporta gazele, de a crea locuri de muncă, de a dezvolta componenta pe orizontală sau de a colecta taxe la buget și a le redirecționa pe zona investițională”, a spus luna trecută Rovana Plumb.

Explorare fără reglementare

Gazul de șist se găsește în rezervoare neconvenționale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informațiilor disponibile la Ministerul Mediului.

În cadrul legislației din România, nu există încă deosebiri între resursele convenționale și cele neconvenționale și nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de șist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză „nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizații de mediu) pentru astfel de lucrări”.

Reprezentanții Chevron susțin că metodele folosite de ei în cadrul  proceselor de explorare și de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător.

Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip și cantități mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activitățile Chevron în Europa.

Amestecul pătrunde apoi prin „perforaturile colanei de foraj” și creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă.

Reprezentanții Chevron susțin că aditivii utilizați în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiți și în operațiunile convenționale și sunt reglementați de către statele membre ale Uniunii Europene.

Industria gazelor de șist este contestată de activiștii de mediu, care susțin că accesarea zăcămintelor, mai greu accesibile față de depozitele tradiționale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanțe chimice.

În România au avut loc o serie de manifestații în acest sens ale activiștilor de mediu.

Ministerul Mediului vrea dezbatere publică în care să se spună că tehnologiile au evoluat

Prezentă la GÂNDUL LIVE, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a spus că va face dezbateri publice în zona Dobrogei și la Vaslui pentru gazele de șist, precum și în București „în special în ceea ce privește partea de explorare”.

„În cinci ani cât durează explorările pot apărea tehnologii noi. Tehnologia aceasta a fracturării hidraulice la gazele de șist a început în urmă cu 20 de ani în Statele Unite. În acești 20 de ani ea s-a perfecționat. Nu mai putem să luăm exemplele de acum cinci ani și să le comentăm în momentul de față. Trebbuie să se prezinte  clar în dezbaterea publică cum s-a îmbunătățit tehnologia”, a adăugat ministrul.

Consiliile locale din Vaslui interzic explorarea gazelor de șist. Prefectura consideră măsura ilegală

Un număr de 14 consilii locale din județul Vaslui, inclusiv două din cele trei pe teritoriul cărora compania Chevron are luate în concesiune suprafețe de teren, au interzis, prin hotărâri adoptate în plen, explorarea și exploatarea gazelor de șist pe teritoriul comunelor respective. Practic, prin hotărârile adoptate în plenul consiliilor locale, „se interzice eliberarea de avize, certificate de urbanism și autorizații de construire în vederea amplasării de construcții, sonde de extracție pe teritoriul comunei”.

Deciziile au fost luate după ce Consiliul Județean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 și ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de șist în trei perimetre din județul Vaslui, respectiv Păltiniș (Băcești), Popeni (Găgești) și Siliștea (Pungești).

În 5 iunie a.c., Prefectura Vaslui a transmis autorităților din comunitățile respective să anuleze actele adoptate, considerându-le ilegale, potrivit Mediafax.

Manifestație împotriva explorării gazelor de șist

În actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui le explică autorităților că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogățiilor subsolului.

„Potrivit Constituției României și prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, bogățiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului, și nu al unităților administrativ-teritoriale. În aceste condiții, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării și exploatării gazelor de șist, consiliile locale și-au depășit atribuțiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparțin domeniului public sau privat de interes local. În consecință, am solicitat ca în prima ședință a acestor consilii locale să se prezinte autorității deliberative aspectele de nelegalitate în vederea reanalizării și revocării respectivului act administrativ”, a declarat, miercuri, prefectul județului Vaslui, Radu Renga.

Pro și contra în Europa privind gazele de șist

Extracției gazelor de șist prin fracturarea hidraulică, un proces tehnologic controversat, a creat divergențe în Europa. În 5 iunie 2013, Germania a amânat până după alegerile generale din luna septembrie discutarea unei legi privind reglementarea.

Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licența de exploatare a gazelor de șist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea populației pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice și chiar la provocarea de cutremure.

Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franța, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea și în exploatarea petrolului și gazelor de șist, coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă.

De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de șist să urce pe primul loc în Europa pe această nișă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informațiile că Guvernul ar intenționa taxarea cu 80% a profitului pe această piață. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră și mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.
Alte țări care au acordat licențe în domeniu sunt Marea Britanie, Ungaria și Spania.

SUA deține cele mai mari rezerve de gaze de șist din lume, urmată de China, Argentina, Algeria, Canada și Mexic. În privința petrolului din zăcăminte de șist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina și Libia.

Inchide