SNSPA acordă titlul de DOCTOR HONORIS CAUSA lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene

„Luni, 11 martie 2019, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) va acorda înalta distincție de Doctor Honoris Causa prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans. Evenimentul se va desfășura în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, începând cu ora 16:00″, se arată într-un comunicat transmis de instituție.

Potrivit SNSPA, Timmermans s-a născut la 6 mai 1961 la Maastricht, Franciscus Cornelis Gerardus Maria Timmermans a studiat literatură franceză la Universitatea „Radboud Nijmegen”, din Olanda, a urmat studii postuniversitare în drept european și istorie la Universitatea din Nancy, Franța.

„Frans Timmermans și-a început cariera în Ministerul Afacerilor Externe al Olandei, iar la începutul anilor ”90 a făcut primii pași în diplomație, fiind numit secretar adjunct la ambasada Olandei din Moscova. În anul 1994, a făcut parte din echipa comisarului european pentru relații externe, Hans von de Broek, apoi timp de trei ani a fost consilier și secretar privat al lui Max van der Stoel, Înalt Comisar pe probleme de minorități naționale în cadrul OSCE. În anul 1998, după alegerile generale din Țările de Jos, Frans Timmermans a fost ales membru al Camerei Reprezentanților din partea partidului Laburiștilor. În perioada 2007-2010, a fost ministru al Afacerilor Europene. După alegerile din 2010, Frans Timmermans a revenit în Parlament, până în anul 2012, când a primit un nou portofoliu în guvern, pentru a conduce ministerul Afacerilor Externe”, mai arată comunicatul menționat.

În septembrie 2014, Frans Timmermans a fost desemnat pentru un post de comisar din partea Olandei în cadrul Comisiei Europene, condusă de președintele ales, Jean-Claude Juncker. Începând din 1 noiembrie 2014, Frans Timmermans a preluat funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil de o mai bună reglementare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale.

„În octombrie 2018, Frans Timmermans și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene la alegerile europene din 2019. Printre numeroasele distincții primite, se numără și cea de Comandor al Ordinului „Pentru Merit”, din partea statului român”, mai precizează SNSPA.

Plângere penală împotriva lui Timmermans

Vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, comisarul european pe Justiție Vera Jourova, procurorul general al României Augustin Lazăr și șefa reprezentanței CE în țara noastră Angela Cristea fac obiectul unei plângeri penale care a ajuns la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, aceeași care o cercetează și pe Laura Codruța Kovesi pentru trei fapte penale. În plângerea, depusă de publicația online „Lumea Justiției”, cei patru sunt acuzați că ar fi falsificat realitățile din Justiția românească în Raportul MCV pe 2018. Reprezentanții Comisiei Europene nu au primit oficial detalii despre plângere, însă atrag atenția că oficialii de la Bruxelles nu intră sub incidența legislației naționale românești.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Margaritis Schinas atrage atenția autorităților române că nu au jurisdicție asupra deciziilor luate de oficialii de la Bruxelles, care sunt protejați de imunitate printr-un protocol semnat inclusiv de România.

„Comisia Europeană a aflat din presă că autoritățile române au lansat o investigație penală împotriva unor oficiali din cadrul Comisiei, pentru activitatea lor. Deși nu facem comentarii despre proceduri judiciare naționale, am vrea totuși să le amintim autorităților române că nu au jurisdicție asupra acestor chestiuni. Toți oficialii din cadrul Comisiei, în calitățile oficiale, sunt subiecți doar ai jurisdicției Curții de Justiție a UE și sunt protejați de Protocolul privind Privilegiile și Imunitățile din cadrul tratatelor, un lucru acceptat de toate statele membre, inclusiv de România. De asemenea, trebuie să reamintim că reprezentanții Comisiei Europene au exprimat chiar ieri preocupări majore privind situația statului de drept din România,” a declarat Schinas.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a înregistrat un dosar penal în urma plângerii depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiție Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr și șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, sunt acuzați de constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informații false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018.

Inițial, denunțul a fost depus la DIICOT, însă a fost trimis ulterior către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Deși lasă anchetatorilor sarcina de a stabili cine a redactat raportul MCV, plângerea penală este depusă de luju.ro împotriva celor patru.

„Faptele au fost săvârșite prin adoptarea „Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare” (Raportul MCV) din 13.11.2018 cu încălcarea atribuțiilor de serviciu prescrise de Tratatul Uniunii Europene (TUE) și legislația în materie, prin falsificarea realităților privind domeniul justiției în România, prin comunicarea de informații false privind statul român și prin inițierea, constituirea, aderarea și sprijinirea, sub orice formă, a unui grup infractțonal organizat. Acțiunile făptuitorilor sunt asociate gravelor acțiuni de poliție politică realizate de instituțiile de represiune ale statului cu încălcarea Constituției și ordinii de drept – descrise in Denunț – fiind aduse grave vătămări intereselor statului român și fiind pusă în pericol securitatea națională,” se arată în plângere.

Autorii denunțului penal lansează acuzații grave la adresa celor care au redactat și aprobat Raportul MCV.

„Considerăm că Raportul este, în integralitatea lui, un produs infracțional:

a) prin prezentarea incorectă a situației legislației și a acțiunilor legislative din România;

b) eludarea și/sau omisiunea problemelor reale cu care s-a confruntat și se confruntă sistemul justiției din România – printre altele preluarea controlului justiției de serviciile secrete și coordonatorii politici ai acestora sau nenumărate dosare fabricate din interese politice – în contra scopului pentru care a fost instituit MCV-ul;

c) afectarea, prin legislația supusă modificării, a drepturilor și libertăților cetățenilor și scopul MCV de a justifică și a menține starea de abuz, împotriva garanțiilor constituționale și a tratatele privind drepturile și libertățile fundamentale;

d) distorsionări grave ale premiselor și soluțiilor privind modificările legislative care au fost adoptate de statul român în procesul constituțional de legiferare, în scopul blocării și eliminării lor;

e) partizanatul explicit cu grupuri nelegitime care au confiscat autoritatea judecătorească, politizând-o și punând-o în slujba unor interese nelegitime, contrare principiilor statului de drept;

f) transformarea Raportului într-un instrument de presiune și de șantaj la adresa României, în contra prevederilor Tratatului Uniunii, prin încălcarea și depășirea competențelor Uniunii și prin sfidarea principiilor statului de drept și a științei dreptului pozitiv, a Constituției României, Convenției Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Întregul Raport a fost realizat cu intenția directă de distorsionare/falsificare a realităților privind organizarea și funcționarea statului român, în contra adevărului juridic și a principiilor statului de drept, fiind afectată securitatea națională prin prejudicierea intereselor majore de bună funcționare a statului, precum și compromiterea statului român în raport cu Uniunea și celelalte state membre ale Uniunii.”

foto: Mediafax Foto / Marian Ilie