Suntem ULTIMII MARTORI ai acestui oraș! Primul inventar al imobilelor istorice din București

Evenimentul de la Institutul Francez din Capitală a propus publicului un dialog cu coordonatorii proiectului ARCEN și arhitecții implicați în realizarea Caietelor Catalog București.

La un an și jumătate de la lansarea acțiunii de colectare a zeci de mii de date pentru realizarea primului inventar al tuturor imobilelor construite în zonele istorice ale Bucureștiului, asociația ARCEN a lansat portalul catalogbucurești.info, unde se găsesc informațiile centralizate privind primele dintre cele 98 de zone construite protejate din București și au fost prezentate ghidurile dedicate fiecăreia dintre cele cinci arii cartografiate deja.

Tânărul arhitect Matei David, implicat în demers, a mărturisit la lansare: „Amploarea acestor date mă duce cu gândul la faptul că, mai mult decât informare, cumva, toți avem senzația că știm ce se întâmplă, este nevoie de mijloace concrete de acțiune asupra spațiului construit. Aici cred că are un rol esențial această captare de informații în primul rând pentru autorități, pentru cele administrative și pentru instituțiile care se ocupă de gestionarea patrimoniului. Cred că, pentru ele, în perioada următoare – în paralel cu măsurătorile și captările, pe care sperăm să le terminăm până în 2020 – să producem aceste instrumente clare în colaborare cu principalii actori care funcționează, gestionează și au interese în zonele construite protejate. Acești actori, fie ei instituții publice sau private, chiriași sau proprietari, cu toții trăiesc și suferă sub condiția precară a mediului construit”.

Click pe hartă, pentru a vedea clădirile istorice din București inventariate de ARCEN.

Proiectul își propune să ofere toate informațiile necesare despre imobilele din zonele construite protejate ale Capitalei într-un singur loc, pe o platformă interactivă pe care oricine, de la autorități la locuitori, să o poată folosi pentru documentarea și justificarea intervențiilor arhitecturale și urbanistice, cât și pentru îmbunătățirea legislației cu privire la patrimoniu.

„În contextul acesta, cred că trebuie foarte clar să găsim modalități prin care să dezvoltăm instrumente specifice pentru fiecare zonă în parte. Sunt atât de distincte și de diferit organizate și funcțional și estetic, încât, fără o atenție personalizată pe fiecare zonă în parte, nu cred că avem cum să păstrăm ceva din ele”, spune arhitectul.

Deși activitatea ARCEN se intersectează cu zone acoperite de Ministerul Culturii și de primării, reprezentanții organizației au afirmat că au invitat oficialii la eveniment, dar nu au aflat să fi venit cineva. Din această perspectivă, acțiunea persoanelor private devine esențială.

„Cred că, în următoare perioadă, împreună cu echipa ARCEN, vom încerca să dezvoltăm o serie de strategii, mi-ar plăcea să alegem o zonă pilot, pe care să reușim să o gestionăm și să introducem modele participative care vor studia problema aceasta, care e extrem de amplă și să căutăm soluții practice. Asta înseamnă să facem consultări publice, să încurajăm inițiativele publice în aceste zone, să încurajăm cetățenii să își cunoască atât drepturile, cât și posibilitățile, pe care nu le știu, de a interveni cumva și de a salva clădirile în care locuiesc, lucrează sau pe care le dețin și să responsabilizăm mai mult actorii locali privați și, desigur, instituțiile care administrează spațiul și orașul”.

Organizatorii au arătat că procesul va continua până în anul 2020, dar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, voluntarii riscând să devină simpli martori ai dispariției construcțiilor valoroase din Capitală: „O să avem niște ani foarte dificili pentru patrimoniul construit. Oricât ne-am grăbi noi, cu toți banii necesari, vom pierde multe elemente valoroase ale Bucureștiului în perioada asta. Îngrijorarea noastră e generată de faptul că apar tot mai multe știri cu acest subiect. Fără informație și fără reacții clare nu vom reuși să înduplecăm autoritățile să gestioneze mai bine fondul construit”, a explicat tânărul arhitect.