Superimunitatea parlamentară. Studiu de caz Germania: „La început de legislatură renunțăm de bunăvoie la imunitate ca să putem fi anchetați”. EXCLUSIV

Parlamentarul german Dieter Wiefelspuetz (SPD – Social-democrații din Bundestag n.red) susține, într-un interviu pentru gândul, că procurorii germani pot cerceta oricând un membru al Parlamentului. Dieter Wiefelspuetz, fost președinte al comisie de imunități din Bundestag, a explicat că la începutul fiecărei legislaturi parlamentarii renunță la o parte din imunitatea conferită de lege. Când cer un aviz pentru arestarea, percheziția, trimiterea în judecată a unui parlamentar, procurorii din Germania trimit în Parlament o informare de două – trei pagini. „Este posibil ca un parlamentar să fie arestat chiar și în Bundestag, însă până acum nu s-a întâmplat”, a declarat Dieter Wiefelspuetz.

Dieter Wiefelspuetz este membru al Bundestagului din Germania și face parte din comisia de imunități care analizează cererile de ridicare a imunității formulate de procurorii în cazul parlamentarilor nemți. Dieter Wiefelspuetz a condus comisia de imunități timp de opt ani în perioada 1990-1998.

METEO Prognoză de ultimă oră de la ANM, în exclusivitate pentru Gândul: „Vom avea un sfârșit de an cu vreme rece, geroasă, și cu vânt în zona de munte”

13:33

PREVIZIUNI Predicții din 1998: Americanii au încercat să ghicească cum va arăta anul 2025. Ce au previziuni au devenit realitate

13:16

Gândul: Să presupunem că un membru al Bundestagului este suspectat că a încălcat Codul Penal. În ce moment al investigației trebuie procurorul să ceară avizul Bundestagului?

Dieter Wiefelspuetz: Potrivit legislației din Germania un procuror nu poate nici măcar să înceapă o investigație împotriva unui membru al Parlamentului. Noi însă ocolim acestă regulă. La începutul fiecărei noi legislaturi parlamentarii renunță la acestă imunitate pentru a permite procurorilor și poliției să îi investigheze. Tot ce trebuie să facă anchetatorii este să informeze Bundestagul că au un dosar ce privește un membru al legislativului. În cazul în care Bundestagul nu reacționează în 48 de ore, aceștia (anchetatorii – n.r.) își pot continua  investigația

Gândul: Asta înseamnă că în fiecare caz comisia de imunitate din Bundestag se reunește în termen de 48 de ore?

Dieter Wiefelspuetz: Nu. Președintele comisiei trebuie să analizeze informațiile și decide dacă solicită întrunirea comisiei.

Gândul: Dacă totuși comisia se întrunește în procedura de ridicare a imunității, ce fel de documente sunt solicitate de la procurori? Cât de detaliate sunt aceste documente?

Dieter Wiefelspuetz: De la procurori primim un document de două-trei pagini. Nu primim dosarul sau probe din dosarul procurorilor. Cele două trei-pagini sunt suficiente. Avem un sistem judiciar de încredere.

Gândul: Odată ridicată imunitatea, Bundestagul va mai urmări ancheta procurorilor de exemplu dacă se pune problema arestării unui parlamentar? Câte de mult urmărește Bundestagul evoluția unei anchete penale?

Dieter Wiefelspuetz: Autorizația inițială dată procurorilor la începutul investigației acoperă doar acest aspect, adică posibilitatea procurorului de a investiga. Un mandat de arestare, un mandat de percheziție, trimiterea în judecată, toate aceste etape necesită aprobarea Bundestagului.

Gândul: Imunitatea a fost instituită inițial pentru a proteja parlamentarii de eventuale anchete abuzive ale puterii executive. Mai este cazul și acum? Există o dezbatere în Germania privind imunitatea?

Dieter Wiefelspuetz: Nu aș spune că avem o dezbatere pe imunitatea parlamentară de vreme ce acesta este folosită mult mai responsabil față de alte țări cum ar fi Italia unde polticienii se zbat ca să ocupe un loc în legislativ pentru a scăpa de anhetele penale.

Gândul: În Marea Britanie, un parlamentar poate fi arestat chiar în Parlament. Este acest lucru posibil în Germania?

Dieter Wiefelspuetz: Într-un caz extrem, desigur că este posibil. Să spunem că cineva ucide o persoană atunci poate fi arestat pe loc. Nu există însă un asemenea precedent.

Gândul: În general care sunt infracțiunile pentru care se solicită ridicarea imunității? Corupție, luare de mită, altele?

Dieter Wiefelspuetz: În general se cere ridicarea imunității pe infracțiuni comune și în cele mai multe cazuri nici nu se ajunge la o condamnare în final. În general se cere ridicarea imunității pentru accidente de mașină. Cazurile de corupție sau luare de mită sunt extrem de rare.

Gândul: În momentul în care se cere ridicarea imunității și se ajunge la vot decizia este unanimă sau există controverse?

Dieter Wiefelspuetz: În general, este o decizie unanimă, dar am avut recent cazuri în care nu am avut parte de un vot în unanimitate. A fost vorba de un membru al partidului de stânga. Un deputat investigat pentru că a împiedicat un polițist să-și facă treaba. Acesta este un delict aproape de o acțiune politică, dar totuși o infracțiune.

Gândul: Colegii unui parlamentar investigat și pentru care se cere ridicarea imunității în Bundestag vor vota pentru sau împotrivă?

Dieter Wiefelspuetz: În general, nu se votează împotrivă. De obicei, politicianul demisionează înainte să fie trimis în judecată. Cel mai spectaculos caz pe care l-am avut a fost cel fostului președinte Christian Wulff. Odată ce procurorii și-au exprimat intenția de a cere ridicarea imunității, el și-a dat demisia nemaibeneficind de imunitate.

Gândul: Bundestagul a respins vreodată o cere de ridicare a imunității?

Dieter Wiefelspuetz: Din 1949 și până în prezent au fost doar două cazuri în care cererile de ridicare a imunității au fost respinse, dar abele cazuri priveau infracțiuni minore. Într-un caz Parlamentul a mai decis sa reinstituie imunitatea unui parlamentar.

Citește aici răspunsurile în limba engleză formulate de parlamentarul din Germania. 

Nota: Interviul a fost realizat cu ajutorul jurnalistului german Norbert Mappes-Niediek