Trei din patru părinți și elevi consideră că temele de acasă sunt multe și obositoare. Decizia luată de ministrul Pop

„Conform raportului, 75-80% dintre elevii și părinții, care au completat chestionarele, consideră că temele sunt adesea prea obositoare și prea multe, și că acestea consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la neliniște, îngrijorare sau stres. Această afirmație este susținută cu prioritate de către părinți (70,7%) și de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu și la gimnaziu, unde și complexitatea temelor este mai mare. În același timp, aproape 80% dintre părinți afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor”, reiese dintr-un comunicat remis miercuri de către ministerul Educației.

Potrivit sursei citate, temele pentru acasă sunt considerate utile și necesare pentru îmbunătățirea învățării de către cei mai mulți dintre respondenți, aceștia menționând o preponderență a temelor repetitive, monotone și dificile, care întăresc ceea ce s-a predat la clasă.

DISCURS Viktor Orbán, la Consiliul pentru Pace: „Ungaria este singura țară reprezentată aici la cel mai înalt nivel”

19:46

FLASH NEWS Ce a postat Nicușor Dan pe Facebook, imediat după discursul de la Washington. Cu ce se laudă președintele României

19:32

În timp ce profesorii se centrează pe explicarea sarcinilor și pe feedback-ul frontal, elevii și părinții își doresc teme diferențiate, provocatoare, pe care să le rezolve creativ și eventual în echipă. Peste jumătate dintre profesori declară că nu dau teme pentru vacanță.

„În privința adoptării unui act normativ care să reglementeze rolul temelor pentru acasă și timpul necesar efectuării acestora, opiniile cadrelor didactice sunt polarizate: o parte consideră că temele pentru acasă trebuie să beneficieze de o reglementare juridică pentru o raportare la un cadru comun, evitându-se astfel excesele legate de volumul temelor, gradul de dificultate, timpul necesar efectuării acestora etc. La polul opus se situează opinia potrivit căreia această chestiune trebuie să fie și poate fi gestionată de către profesioniști (cadrele didactice), în funcție de particularitățile fiecărei clase, reglementarea acestei problematici fiind văzută drept o constrângere a libertății de acțiune a profesorilor”, se mai arată în comunicatul instituției.

Raportul ministerului arată că fetele sunt mult mai dornice să lucreze suplimentar acasă decât băieții.

Printre recomandările propuse de respondenți, se subliniază „nevoia de stabilire a unor teme pentru acasă cu caracter interdisciplinar sau transdisciplinar, alternarea temelor clasice, tradiționale, cu cele cu caracter practic-aplicativ, legate de viața reală (proiecte, machete), diferențierea între teme zilnice și teme cu termen mai lung de realizare (săptămânal, bilunar, lunar, semestrial) pentru formarea/dezvoltarea abilităților și competențelor elevilor legate de managementul timpului”.

Ministerul Educației Naționale și Institutul de Științe ale Educației au organizat, în perioada 7 – 20 noiembrie 2017, o consultare publică, la nivel național, privind rolul temelor pentru acasă, la care au participat, completând integral un chestionar on-line, 70.952 de actori din învățământul preuniversitar, dintre care 27.383 părinți (84% – mame), 32.786 de elevi și 10.783 de cadre didactice din toate județele țării.

În decembrie 2016, Ministerul Educației a emis un ordin care prevede că temele pentru acasă sunt pentru cel mult două ore la toate disciplinele, în așa fel încât timpul alocat activităților școlare să fie de cinci-opt ore, iar în vacanța elevilor din învățământul primar și gimnazial, nu se vor da teme pentru acasă.

„Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult două ore însumând toate disciplinele, în așa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă și în afara ei, să se încadreze în 5-8 ore zilnic. La clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă. (…) În perioada vacanțelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învățământul primar și gimnazial”, se arăta în documentul semnat de ministrul Educației Naționale de la acea vreme, Mircea Dumitru.