Tu știi de ce ne-am luat rația de libertate? Mircea Dinescu, hăituit de Securitate: În clipa aia am văzut pentru prima dată cum arată băieții de la filaj (Partea a II-a)

Înființată la 30 august 1948, Direcția Generală a Securității Poporului sau Securitatea și-a exercitat puterea săvârșind acte de teroare, diversiune și șantaj asupra tuturor celor care aveau opinii contrare regimului sau care erau doar potențiali suspecți de atitudini ostile împotriva orânduirii. Securitatea – „vârful de lance al Partidului Muncitoresc Român” – a fost concepută ca organ represiv orientat mai curând împotriva populației și mai puțin în direcția prezervării securității naționale, conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (iiccmer.ro).

„Dacă în primii ani de existență a Republicii Populare Române (1947 – 1965) principalele funcții de conducere din Securitate, Miliție, Grăniceri și Penitenciare au fost ocupate de foști membri de partid din ilegalitate – în mare parte proveniți din rândul minorităților etnice -, începând cu a doua jumătate a anilor ”50 ei au fost scoși din sistem sau retrogradați.

EXTERNE Sărbători în mijlocul războiului. Cum sărbătoresc ucrainenii al patrulea Crăciun, la 1400 de zile de la izbucnirea conflictului

16:00

CONTROVERSĂ Putin testează reacția NATO chiar în ziua de Crăciun. Rusia a trimis două bombardiere strategice în nordul Marii Britanii

15:56

Procesul de „românizare” a aparatului de stat a luat amploare la începutul anilor ”60, odată cu distanțarea liderului PMR față de Moscova. Ofițerii de securitate formați în anii ”60 și care și-au scris memoriile sau care au avut diverse intervenții în mass-media post-decembriste, au încercat de fiecare dată să se distanțeze de predecesorii lor, punând toate crimele și abuzurile comise de Securitate în primii ani de democrație populară în seama „alogenilor”. Bineînțeles, se omitea cu bună știință faptul că marea masă a ofițerilor și a subofițerilor din MAI era formată din etnici români.

Această retorică naționalistă avea rolul de a îmbunătăți imaginea Securității ceaușiste, una care în opinia lor era total diferită de cea din perioada dejistă. Realitatea îi contrazice însă, existând în acest sens sute de mărturii ale celor persecutați și condamnați pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste (art. 166 din Codul Penal adoptat în 1968), precum și cazurile mediatizate ale disidenților și opozanților din anii ”70 – ”80: Paul Goma, Vasile Paraschiv, Ionel Cană, Doina Cornea, Radu Filipescu, Iulius Filip, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu etc”, se arată într-un articol publicat pe site-ul iiccmer.ro.

Codul Penal din 1968 pedepsea propaganda împotriva orânduirii socialiste. Astfel, „propaganda cu caracter fascist săvîrșită prin orice mijloace, în public, se pedepsește cu închisoare de 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. Propaganda sau întreprinderea oricărei acțiuni pentru schimbarea orînduirii socialiste, sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi”.

Poetul și dizidentul Mircea Dinescu a relatat într-un interviu, care face parte dintr-o producție mai amplăă cu privire la Revoluție,  cum a fost filat de Securitate.

Citește continuarea și vezi interviul cu Mircea Dinescu pe platforma REVOLUTIONS…