Ultimul român condamnat la moarte. Curtea Supremă a menținut sentința comuniștilor în cazul Răuță

Curte Supremă a menținut sentința prin care Constantin Răuță, ex-angajat al Direcției de Informații Externe, a fost condamnat la moarte, pentru trădare, de către autoritățile comuniste.

Fost angajat al Direcției de Informații Externe, Constantin Răuță, a solicitat Curții Supreme revizuirea sentinței prin care în 1974 a fost condamnat la moarte. Autoritățile comuniste l-au condamnat la moarte pe Constantin Răuță pentru că, în 1973, ajuns în SUA, a solicitat azil politic. După 1990, Răuță a solicitat de mai multe ori revizuirea și casarea sentinței.

Vineri, 1 noiembrie, Curtea Supremă a respins acțiunea lui Răuță care își dorește, printre altele, și retrocedarea unui apartament.

Constantin Răuță s-a născut în județul Alba la 6 noiembrie 1943. A absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații în 1966, după care a fost cooptat și angajat la Direcția de Informații Externe (DIE). În noiembrie 1973, în timpul unei vizite oficiale în SUA, el a cerut și a primit azil politic.

În 1974 autoritățile române l-au condamnat la moarte pentru trădare prin transmitere de secrete, dezertare și pentru refuzul de a se reîntoarce în țară. În plus, fostului angajat al DIE i-a fost confiscată și averea.

Potrivit propriilor note biografice, Răuță spune că a defectat în SUA în următoarele condiții: „După realizarea unui sistem complex de alarmă la sediul tehnic DIE (din anexa „Arhive” de la Consiliul de Miniștri) și proiectarea unui sistem similar la locuința din Bulevardul Primăverii a lui Nicolae Ceaușescu, a fost numit de Generalul Ion Mihai Pacepa în echipa de pregătire a vizitei lui Ceaușescu la Casa Albă în 1973, cu misunea secretă , dată personal de Nicolae (Andruța) Ceaușescu de a „studia” posibilitatea introducerii „tehnicii de ascultare” la Casa Albă. Imediat după aterizarea la JFK în New-York, înainte de a lua legătura spre Washington de la aeroportul La Guardia, a luat un taxi și a anunțat, la prima stație de poliție, intenția de a cere azil politic în Statele Unite”, spune Constantin Răuță într-o notă biografică trimisă redacției gândul.info.

După 1990, Constantin Răuță a solicitat de mai multe ori casarea sentinței comuniste dar fără succes.