Un academician cere schimbarea imnului: ”Induce ideea de segregare între cel care îl cântă și audiență, care trebuie să se ”deștepte”

Adrian Toader a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că linia melodică a actualului imn național „Deșteaptă-te române!” se află într-o gamă minoră ce inspiră tristețe, iar textul este demodat, nu face cinste, „ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou nu respectă directivele CE”.

„M-am adresat, joi, prin scrisori, Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției, Guvernului și Președinției României, solicitând formarea unor comisii de specialitate atât pentru adoptarea unui nou imn de stat, cât și pentru adăugarea unei steme adecvate pe drapelul național, precum și pentru stabilirea altor date de sărbătorire a Zilei Naționale a României și a Zilei Marinei. Am propus inițierea procesului de schimbare a imnului de stat al României cu unul care nu se demodează odată cu schimbarea regimurilor politice, cu trecerea vremii. Mai multe voci ale unor personalități reprezentative culturii românești, precum scriitorul Andrei Pleșu, compozitorii Horia Moculescu, Marius Țeicu, academicianul Cristian Petru Bălan sau criticul literar Dan Toma Dulciu, au exprimat necesitatea schimbării imnului național al României, pentru simplul fapt că linia melodică se află într-o gamă minoră ce inspiră tristețe, iar textul nu ne face cinste, ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou respectă directivele CE”, a spus Toader.

Potrivit acestuia, melodia actualului imn „Deșteaptă-te române!”, un cântec patriotic, a avut valoarea sa în 1848, „dar acum, o dată cu emanciparea românilor, acest cântec a devenit nu numai demodat, dar chiar jignitor, pe alocuri, pentru multe persoane”.

ADMINISTRAȚIE Intervenție excepțională la blocul din Rahova. În ce constă operațiunea, o premieră în România

19:49

ECONOMIE Ministrul grec al Finanțelor a prezentat bugetul pentru 2027. Pierrakakis se laudă cu stabilitatea economică a Greciei și creșteri peste media Europei

19:44

„Consider că actualul imn nu ne reprezintă ca neam, ca popor, ca națiune, cu atât mai mult având în vedere faptul că România este țară membră a Uniunii Europene. Cu ocazia protestelor din ultimii ani, populația a demonstrat faptul că e trează, capabilă, aptă să-și aleagă și să-și determine viitorul ca națiune. Românii cer respect, demnitate, autodeterminare, asigurarea unui viitor sustenabil pentru România”, a menționat academicianul clujean.

Adrian Toader a explicat că, în opinia sa, încă din titlu și din prima strofă se observă, prin îndemnul „Deșteaptă-te”, trimiterea la ideea că poporul român are nevoie de deșteptare, că ar fi inapt, incapabil, adâncit în „somnul cel de moarte”, deci mort sau aproape mort.

„Cu primul cuvânt, dar nu numai, în prima strofă se produce segregarea populației, aceasta fiind împărțită în două mari grupări, cei treji, cei care intonează imnul la un moment dat, pe de-o parte, și cei adormiți, respectiv audiența, de cealaltă parte. Anume, nu se spune – să ne deșteptăm români -, incluzând aici și vorbitorul, ci – -, adică . Iată o primă sugestie de segregare destul de direct și agresivă care induce separatismul, de genul tu așa, eu altfel, a arătat acesta.

Adrian Toader susține că textul actualului imn aduce aminte în strofa a 2-a de latinitatea neamului românesc și pune accent pe aceasta atât prin versurile „sânge de roman”, cât și prin „un nume de Traian”, lăsând deoparte originea dacă a poporului român, în timp ce ridică în slăvi un cotropitor al Daciei.

„Strofa a 3-ia, versul – – sugerează ideea că am fi un popor sălbatic, care atacă prin surprindere ființe fără apărare, îngrădite, pașnice. În strofa a 4-a remarcăm faptul că domnitorii noștri cu care ar trebui să ne mândrim, sunt dosiți undeva drept – mărețe umbre. Dacă aceștia ne sunt repere istorice, atunci necesită a fi vii în inimile noastre, amintiri calde cu care ne mândrim și exemple pe care le urmăm și nicidecum să întărim idea de umbre/strigoi, urmând cu – -. Neamul românesc nu trebuie învățat să urmeze umbrele, nu suntem adepții apariției strigoilor cu care ne-am mândri, poate într-un parc de distracții pentru copii, dar nu în simbolul nostru național și nu să ne grăbim spre moarte”, a argumentat academicianul.

Acesta consideră că un popor cu pretenții de a fi european, civilizat, renunță la formulări injurioase precum cea din strofa a 6-a, „Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare” sau din din strofa a 7-a, „De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă”.

„Aceste versuri accentuează descrierea neamului nostru ca fiind răzbunător, popor înapoiat ce crede în blesteme, le practică dorind răul cuiva ca răzbunare, pedeapsă. Noi, românii, suntem un popor modern, educat, cetățeni europeni, nu credem în blesteme și nu ne coborâm la nivelul celor care cred și doresc, astfel, răul cuiva. Suntem un popor pacifist, iubitor de oameni, iertător, înțelegător și înțelept. Înțelepciunea ne este arma de apărare. De asemenea, în strofa a 8-a apare discriminarea bazată pe religie și credință, fapt care reiese în mod denigrator la adresa musulmanilor prin cuvintele – barbarei semilune – care încalcă prevederile Directivei 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică”, a precizat Adrian Toader.

În opinia acestuia, textul imnului induce și discriminarea bazată pe religie și credință prin versul din strofa a 11-a, „Preoți, cu crucea-n frunte”, „în condițiile în care nu toate religiile recunoscute din România au acest simbol, crucea”.

„Tonul și, în general, atmosfera creată de către mesajul imnului actual nu sunt favorabile pentru a înălța moralul și a chema la unitate națională, ci, din contră, după cum am mai arătat. Textul conține prea multă văicăreală, plângere de milă, autovictimizare, blesteme, multă agresivitate și morbiditate. Nu dorim să lăsăm o astfel de moștenire copiilor noștri. Nici unul dintre cele 198 de imnuri naționale ale lumii nu insultă propria națiune, poporul pe care-l reprezintă ca simbol național. Nu cred că noi, românii, dorim un simbol național care să ne insulte ca națiune și popor, fie că suntem români din naștere sau am dobândit cetățenia română, avem suflet, demnitate, indiferent de naționalitate și etnie. Fiind cetățean român trebuie să se identifice cu simbolurile naționale”, a mai argumentat academicianul.

Adrian Toader a adus în favoarea demersului său de înlocuire a imnului național și informații furnizate de criticul literar Dan Toma Dulciu care a susținut că, în perioada guvernării legionare, cântecul „Deșteaptă-te române!” a fost agreat pentru unele idei apropiate de cele ale mișcării lui Corneliu Zelea Codreanu, iar la sfârșitul anului 1940 propaganda legionară folosea cântecul cu multă perseverență.

„Ulterior, Mișcarea Legionară a inclus textul lui Andrei Mureșanu în Cărticica de Cântece recomandată aderenților și simpatizanților săi sub titlul Marșul anului 1848. De remarcat faptul că atât ideologii legionari, cât și părinții Constituției din 1991 au avut aceleași preferințe față de strofele poeziei, care corespund, aproximativ, cu strofele obligatorii ale imnului național – 1, 2 ,4 și 11”, a subliniat Adrian Toader.

Academicianul clujean consideră că un imn național trebuie să fie de durată și să nu depindă de moda vremurilor și/sau de regimul politic, iar populația trebuie să se identifice cu simbolurile naționale care o reprezintă, un imn al vremurilor actuale trebuind „să promoveze unitatea națională, să transmită o atitudine pacifistă, să promoveze valorile umane, să ridice moralul, să îndemne la respect de sine și față de semeni”.

Acesta a propus, în scrisorea adresată Parlamentului, Guvernului și Președinției, organizarea unui concurs pentru stabilirea unui nou imn, dar a înaintat și trei variante de imn la care a scris versurile: „Demnitate, suflet de român!”, pe muzica lui Petre Iordache, „Un suflet de român”, pe muzica lui Radu Goldiș” și „Un suflet mândru de român” care păstrează muzica actualului imn național.

Adrian Toader a realizat și un sondaj pe o rețea de socializare din care rezultă că 74% dintre respondenți au declarat că nu se identifică cu și prin mesajul transmis de textul imnului „Deșteaptă-te, române !” și se simt jigniți, iar textul nu le face onoare.

În ceea ce privește stabilirea altei date pentru Ziua Națională a României decât 1 Decembrie, academicianul clujean propune identificarea unei zile cu reverberații naționale în alt anotimp când vremea este mult mai favorabilă.

Pentru Ziua Marinei, care se sărbătorește în 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, Adrian Toader propune 8 septembrie, ziua Nașterii Maicii Domnului.