Un dosar penal de la DNA al lui Ioahnnis, plimbat între Parchete

Plângerea trimisă de DNA către Parchetul Curții de Apel Alba Iulia, împotriva familiei Iohannis, în legătură cu modul în care familia prezidențială ar fi intrat în posesia a două imobile, a fost declinată în favoarea PÎCCJ, având în vedere calitatea persoanei.

Surse judiciare au declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX, că reprezentanții Parchetului Curții de Apel Alba Iulia au dispus declinarea plângerii în cazul familiei Iohannis în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Plângerea penală a fost depusă, la DNA, de către reprezentanții site-ului Luju.ro pe numele președintelui Klaus Iohannis, a soției sale, Carmen Iohannis și a notarului Radu Bucșa, în legătură cu modul în care familia prezidențială ar fi intrat în posesia a două imobile.

ULTIMA ORĂ Primul mesaj al lui Flavio Bolsonaro din exil. Brazilianul spune că este „adevăratul președinte ales” al țării, invocă o fraudă electorală pe scară largă și îl acuză pe Lula da Silva și pe membrii Curții Supreme că au „furat” alegerile

23:13

REACȚIE Un PSD-ist se revoltă și sare în apărarea lui Georgescu după ce a primit prelungirea arestului cu încă 30 de zile. Îl compară cu un caz care a revoltat România: „Pentru monștri există clemență, pentru cine nu trebuie, există celula rece”

23:12

„Parchetul Curții de Apel Alba Iulia a dispus declinarea în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte. Acest dosar, așa cum a fost el constituit, a venit de la DNA inițial. DNA-ul l-a declinat nouă și Parchetul Curții de Apel Alba Iulia l-a declinat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație (…) Am și trimis dosarul acolo. Tot ce am primit de la DNA a fost trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, urmare a dispoziției de declinare”, potrivit procurorilor din Alba Iulia.

Decizia a fost luată ținându-se cont de calitatea persoanei, potrivit acelorași surse.

Sesizarea împotriva familiei Iohannis a fost depusă la DNA la începutul lunii mai.

Petentul susține că este vorba despre două imobile din centrul Sibiului, în posesia cărora familia Iohannis ar fi intrat începând cu anul 1999, menționând că de pe urma închirierii unuia dintre acestea ar fi încasat 320.000 euro.

„În ultimii 14 ani, soții Iohannis și Ioan Bastea au câștigat câte 320.000 euro (640.000 euro în total) din închirierea acestui spațiu comercial, potrivit contractelor de închiriere. Astfel, trei din cele șase „case”, câte sunt consemnate, în total, în declarația de avere a numitului Klaus Werner Iohannis, au fost cumparate cu banii proveniți din închirierea acestui spatiu comercial, patru din cele șase „case” ale președintelui României – cele trei menționate mai sus și spatiul comercial de sine stătător – au o origine juridică considerată de instanțe ilegală”, a arătat luju.ro.

„Refuzul de a restitui către stat cuantumul total al chiriilor încasate de cei doi de la data la care au devenit proprietari ai imobilului în mod nelegal, prin utilizarea unor înscrisuri false, face ca fapta de abuz în serviciu să se extindă și cu privire la persoanele din cadrul autorităților administrative ale Statului care ar trebui să recupereze prejudiciul ce a fost cauzat Primăriei Sibiu prin lipsa de folosință asupra imobilului, pe care nu le putem identifica la acest moment și față de care urmează să extindeți urmarirea penală la momentul identificării lor. Totodată, menționăm că, dacă s-ar formula acțiune doar pe cale civilă împotriva celor doi anterior mentionați, prejudiciul cauzat Statului nu ar putea fi recuperat în totalitate deoarece pentru unele sume a intervenit prescripția dreptului la acțiune, împrejurare care justifică pe deplin recuperarea prejudiciului pe calea răspunderii delictuale, deoarece răspunderea penală nu este prescrisă la acest moment, fiind vorba de fapte continuate, al căror efect se produce și în prezent. Or, având în vedere că nu există impedimente la pornirea urmăririi penale față de Carmen Iohannis, urmărirea poate fi începută in personam, iar față de numitul Klaus Werner Iohannis se impune începerea urmăririi penale pe faptă (in rem)”, se arată în sesizare, potrivit sursei citate.