Un sondaj simplu dezvăluie o realitate paradoxală. Cât de pregătiți sunt, de fapt, românii să trăiască alături de refugiați

Criza latentă a refugiaților a explodat în Europa. Însă, deocamdată, România a fost ocolită de sutele de mii de oameni pe care războiul i-a alungat din casele lor, făcându-i să ia drumul către alte meleaguri, un drum sfârșit tragic pentru mii dintre ei înainte de găsirea libertății. În vreme ce Germania se așteaptă la sosirea a nu mai puțin de 800.000 de imigranți în acest an, în jur de 3.000 de oameni traversează din Grecia, Marcedonia și Serbia, continuându-și drumul spre Occident fără a fi împiedicați de gardul construit de Guvernul Orban la graniță, iar în Budapesta domnește haosul, România se pregătește să primească primii refugiați, mai puțini de 2.000 abia în noiembrie.

O perspectivă privită nu tocmai cu ochi buni, nici din punctul de vedere al unor actuali și foști oficiali ai statului român – fostul președinte Traian Băsescu a susținut că România trebuie să refuze primirea -, nici din punctul de vedere al românului de rând. Mai bine de opt din zece persoane (83%) au auzit despre criza refugiaților, iar 65% consideră că România ar trebui să primească imigranți, însă doar un anumit număr, relevă datele unui sondaj IRES, pe această temă. Când vine vorba însă de proximitate, lucrurile stau diferit. Unul din doi români nu sunt de acord ca refugiații să se stabilească în localitatea în care ei trăiesc. Spun că s-ar implica în ajutorul umanitar al acestora (65%), dar se tem că odată cu venirea lor Uniunea Europeană va fi un spațiu mai puțin sigur (64%), iar riscul unui atac terorist din partea ISIS va crește (72%).

Peste două treimi dintre cei intervievați cred că România este foarte slab sau destul de slab pregătită pentru a face față unei crize a imigranților, punct de vedere afirmat de altfel și de consilerul prezidențial Leonard Orban, care a criticat într-un interviu „naivitatea” la nivel înalt de a crede că refugiații nu vor alege România. De aici și nivelul de încredere în privința gestionării unei astfel de situații complicare. Românii au mai degrabă încredere în în organizațiile umnitare (50%), decât în Guvern (20%), în CSAT (39%). Armata este însă creditată cu 70%, iar serviciile de informații cu 51%.

Vocea străzii: „Să vină, dar nu putem să-i ținem pe banii noștri”

„România ar trebui să primească și ea refugiați, având în vedere că sunt mulți români plecați. Dar trebuie să-i integrăm, nu putem să-i ținem pe banii noștri”, a răspuns Alin, programator, la sondajul gândul.

Temerile celor chestionați de gândul se referă în mare parte, la pericolul creșterii manifestărilor radicale. Andrei, inginer, arată că ar trebui să facem o triere. „Depinde de sex, bărbații nu, pentru că sunt extremiști, apar probleme de etnie, religie”, arată el.

„România ar trebui să-i primească, dar nu în orice condiții și pe oricine, că sunt și suspecți, nu sunt toți refugiați corecți”, spune și Laurențiu, vânzător. „Aș fi de acord, dar să nu ne aducă necazuri”, și este părerea Anicăi, pensionară. Una dintre probleme sale ar fi că imigranții lasă mizerie în urma lor. „Trebuie să-i forțeze ca să-și adune mizeria după ei. Eu știu că în locul în care mă opresc fac și curat. Sunt de acord să-i ajutăm, dar să fie ordonați.

La rândul său, Iulian, programator, arată că România are capacitatea să-i primească, că e o țară bogată: „Da, dar în niște limite”

Dâncu: Am observat un oarecare realism al românilor

Dincolo de interpretarea strictă a datelor, sociologul Vasile Dâncu, director IRES, spune că a observat oarecare realism și dorință a românilor de a participa la un proiect european prin care refugiații să fie ajutați.

„Am văzut primele sondaje în Europa care sunt împărțite, sunt țări în care cetățenii s-au săturat de emigranți și a fost și un discurs politic împotriva imigrației, totdeauna în alegeri se întâmplă discursuri politice xenofobe și în țări cu o democrație consolidată- cum este Franța, Italia- știm că aici suntem afectați și noi. Românul însă este mult mai responsabil și, oarecum fiind într-o situație în care avem și noi o puternică diaspora, înțeleg mai bine acest lucru, în ideea de a sprijini, de a găsi soluții pentru acești oameni emigranți”, a mai spus Dâncu.

OIM: Trebuie să fim pregătiți pentru că schimbările sunt foarte rapide

Conform ultimelor informații furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), în primele șase luni ale lui 2015, în România a fost înregistrat un număr de 744 de cereri de azil, în creștere cu 12% față de anul 2014. Cei mai mulți solicitanți de azil provin din Siria, Afganistan și Irak.

„Procedura de soluționare a cererilor de azil este structurată în două faze, administrativă și judecătorească, și diferă în funcție de solicitanți. Cetățenii sirienii, de exemplu, care provin din zone de conflict și solicită azil în România primesc o formă de protecție, de regulă, în fază administrativă, în maximum 30 de zile. Este, de asemenea, posibil ca o parte dintre solicitările de azil să fie soluționate în fază judecătorească. Astfel, solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse pot exercita două căi de atac, situația acestora urmând a fi analizată de instanțele de judecată.

În 2014, peste 40% din solicitările de azil au fost soluționate”, a spus Maria Voica, coordonator programe OIM. Reprezentantul OIM spune că, pe durata procesării cererii de azil, migranții au posibilitatea de a sta într-unul din cele 6 Centre Regionale de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil, gestionate de IGI, care sunt situate în București, Giurgiu, Galați, Rădăuți (județul Suceava), Șomcuta Mare (județul Maramureș) și Timișoara. Aceste centre au regim deschis, migranților nefiindu-le îngrădită libertatea de mișcare.

Capacitatea totală a acestor centre este de aproximativ 1000 de locuri. În prezent, rata de ocupare a acestor Centre este de 20%. „Statul român nu cred că se bazează numai pe aceste centre de cazare și în cazul unui aflux poate să mobilizeze și alte resurse – cămine de școli care nu sunt ocupate. De asemenea, migranții pot fi găzduiți și membri de familie dacă îi au în România”, a spus Maria Voica.

Numărul migranților clandestini sau al celor a căror ședere a devenit ilegală a scăzut în România în ultimii doi ani și este de sub 2 500. Cu toate acestea, există posibilitatea ca numărul migranților care tranzitează România să crească ușor. „În momentul de față, noi nu suntem chiar atât de expuși, dar evident că trebuie să fim pregătiți pentru că schimbările sunt foarte rapide. În momentul în care încerci să pui o stavilă în calea unei rute de migrație, călăuzele vor găsi rute ocolitoare. Ne putem oricând aștepta, așadar, ca lucrurile să se schimbe. Este posibil, de asemenea, ca o parte dintre migranții care ajung în România să plece mai departe spre vestul Europei „, a mai spus Maria Voica.

Maria Voica arată faptul că fluxul actual de migranți este unul mixt și cuprinde migranți în cautare de o formă de protecție și migranți economici.

„În cadrul discuțiilor recente despre persoanele care ajung pe diverse căi ilegale în Europa, termenul corect este acela de migranți, adică persoane care pleacă dintr-un loc într-altul, o parte dintre ei ajungând în final să primească și statutul de refugiat. Fluxul migrator actual este unul mixt, pentru că sunt migranți aflați în căutarea unui forme de protecție precum persoanele din Siria, Eritreea sau Afganistan care pleacă din aceste țări pentru că integritatea și viața lor este pusă în pericol. Pe ruta Balcanilor de Vest, de exemplu, sunt mulți cetățeni din Kosovo care vor să ajungă în Germania, în cazul lor nu putem vorbi de refugiați pentru ca, daca s-ar intoarce acasa, nu există teoretic riscuri pentru siguranța si integritatea personală”, explică Maria Voica.

Ce spun oficialii români

Rămâne întrebarea dacă România este pregătită pentru a primi refugiați? Cel mai tranșant răspuns l-a dat marți consilierul prezidențial pe probleme ale Uniunii Europene, Leonard Orban, care a spuns într-un interviu că România este total nepregătită pentru primirea refugiaților.

„În momentul de față, dacă este să vorbesc în nume personal, România este total nepregătită pentru acest lucru. Nu am avut subiectul ăsta. Considerăm, inclusiv la nivelul unor persoane care ar trebui să aibă subiectul asta, că nu vor veni migranții, pentru că nivelul de trai este mult mai scăzut…dar e o naivitate să crezi că nu vor veni migranți (…) Cred că în România – și în acest context, dar trebuie să lăsăm la o parte acest context hai să-i spunem exploziv care există la nivel european – este nevoie de discuții foarte serioase între specialiști, să stabilim cum ne putem pregăti pentru integrarea migranților. E ridicol să crezi că într-o Europă deschisă, mai devreme sau mai târziu, nu vor veni migranți la tine, că nu se vor stabili din ce în ce mai mulți străini, nu neapărat din Asia, de pe alte continente, și vor veni și vei avea probleme de integrare”, a declarat Orban.

Consilierul prezidențial a estimat că primii refugiați vor sosi în România în noiembrie, țara noastră angajându-se să primească mai puțin de 1.700 dintre oamenii care au fugit din calea războiului.

Acesta este prima declarație a unui oficial român cu privire la situația migranților și posibilitatea ca România să fie lovită de criza refugiaților.

Traian Băsescu: România ar trebui să refuze să primească imigranți pe teritoriul ei

Cea mai tranșantă poziție în problema imigranților a venit de la Traian Băsescu. Fostul președinte susține că România, fiind „țară creștină, ortodoxă”, nu ar trebui să primească imigranți. Traian Băsescu a mai spus că imigranții vor veni aici cu familiile lor numeroase și nu vor putea fi integrați. „Răspunsul meu categoric este nu. România ar trebui să refuze să primească imigranți pe teritoriul ei. Nu este jocul nostru, nu este problema noastră”, a spus fostul șef al statului.

Traian Băsescu afirmă că Uniunea Europeană nu poate obliga România să primească imigranți, iar el, dacă ar mai fi președinte, ar convoca CSAT și ar cere consolidarea supravegherii frontierelor. „Legislația europeană aflată în vigoare spune că în astfel de situații imigrantul este trimis în locul pe unde a intrat în Europa și apoi repatriat. După părerea mea, România face un gest gratuit acceptând. Eu aș convoca ședința CSAT și aș cere consolidarea supravegherii frontierelor”, a spus fostul președinte.

Cristian Diaconescu: România trebuie să fie foarte atentă dacă ar intenționa să promoveze idei cum ar fi politica de fortăreață

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a declarat pentru gândul că România instituțională trebuie să fie pregătită pentru valul de imigranți. „Din punct de vedere instituțional și al mesajului, România trebuie să fie foarte atentă dacă ar intenționa să promoveze idei cum ar fi politica de fortăreață, limitarea accesului pe piața muncii, pentru că nu cred că ne-ar fi de folos. România nu este atractivă pentru migranți, pentru că din punct de vedere geografic ei intenționează să ajungă în centrul Europei, pentru că acolo mai au rude mai au prieteni sau persoane la care se pot adăposti. Deci nu neapărat să spunem alegerile din punct de vedere economic ar prevala”, a spus fostul ministru de Externe, care arată că nu crede în țara noastră va veni valul de refugiați, dar că trebuie să fie pregătită din toate punctele de vedere.

În plus, România ar trebui să folosească toate cananele de comunicare pe care le are cu Orientul Mijlociu.

„România trebuie să meargă la Bruxelles cu un mandat de deschidere, România are foarte multe argumente care astăzi pot deveni un aport pozitiv la o decizie unitară la nivelul Uniunii Europene. România are canale de comunicare extrem de sofisticate în Orientul Mijlociu, și este nevoie în statele de origine de a se iniția un dialog pe mai multe categorii de măsuri, România nu are accente radicale, xenofobe în establișmentul politic, România are capacități dovedite în apărarea frontierelor. Fără a fi considerat cinic, România poate transforma o criză într-un avantaj”, a conchis Cristian Diaconescu.

Mircea Geoană: Autoritățile române să fie extrem de vigilente la frontiere

Mircea Geoană, un alt fost ministru de Externe, spune că România trebuie să aibă un mandat clar pentru Bruxelles. „Ca poziție națională, eu aș fi deschis pentru cei care fug din calea războiului”, a spus pentru gândul Mircea Geonă, care consideră și el că trebuie făcută distincție între refugiați și migranții economici. Mircea Geoană arată că există riscul ca valul de refugiați să vină și în România. Fostul ministru de Externe vine și cu o soluție pentru autoritățile române: să fie extrem de vigilente la frontiere.

„Asta însemnând, de exemplu, că trebuie să folosim și să achiziționăm și poate și împrumutăm în sensul de leasing sau în sensul de împrumutare pe termen limitat invenția românească ce este deja în patru puncte de frontieră, care face o scanare neintruzivă, deci nu-i nevoie să deschizi camionul. Trebuie să ne dotăm la frontiere cu toate mijloacele umane și tehnologice, pentru a depista orice formă de tranzit de acest gen. Cred că și ungurilor și austriecilor un gest din partea României de a le oferi această tehnologie ar putea fi foarte bine primit”, a spus Mircea Geoană.

Ce spun statisticile despre migrația în Uniunea Europeană

Raportul anual privind situația azilului în Uniunea Europeană pentru anul 2014 arată că anul trecut au fost depuse peste 660.000 de cereri de protecție internațională în UE , fiind cel mai mare număr înregistrat de vla începutul culegerii datelor la nivelul UE în 2008. Cei mai mulți solicitanți de azil înregistrați au fost cetățeni sirieni, eritreeni și ai țărilor din Balcanii de Vest. Principalele țări de destinație au fost Germania, Suedia, Italia, Franța și Ungaria.

La sfârșitul anului 2014, peste 500.000 de persoane așteptau o decizie cu privire la cererea lor de azil în UE, arată raportul. Volumul cererilor în așteptare a crescut cu 37 % față de 2013. Numărul de cereri depuse de cetățeni ai țărilor din Balcanii de Vest a ajuns la 110.000, o pondere semnificativă având cererile depuse de cetățeni sârbi și kosovari.

În 2014, numărul de cereri adresate de cetățeni sirieni a depășit 128.000. Anul trecut, Afganistanul a fost una dintre principalele țări de origine ale solicitanților; cele 42.745 de cereri pentru 2014 au reprezentat o creștere de 53 % față de 2013.

Ultimele cifre pentru 2015 arată că numărul de cereri de protecție internațională continuă să crească. În primele 5 luni ale acestui an, s-a înregistrat o creștere de 68 % a numărului de cereri de protecție internațională în UE, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Un raport al Inspectoratul General pentru Imigrări arată că, în primul semestru al anului 2015, managementul șederii legale pe teritoriul țării pentru un număr de 107.716 cetățeni străini, dintre care 59.716 din state terțe și 48.000 din state membre ale Uniunii Europene (UE), Spațiului Economic European (SEE) și Confederația Elvețiană. Principalele scopuri pentru care străinii și au stabilit reședința pe teritoriul României, sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetățenilor români, UE sau SEE), educație, angajare în muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul țării noastre, aproximativ 75 % din totalul străinilor având reglementată șederea într-unul din aces-te scopuri. Cetățenii străini, în cea mai mare parte, preferă județele dezvoltate, din punct de vedere economic, precum și centrele universitare. Majoritatea sunt în municipiul București și în județele Timiș, Iași, Cluj și Ilfov. Cei mai mulți străini înregistrați din state terțe sunt din Moldova, Turcia și China iar din state membre UE, din Italia, Germania și Franța.

România: creștere cu 12% a numărului cererilor de azil

În privința azilului, în 2015, au fost înregistrate un număr de 744 cereri de azil, în creștere cu 12% față de anul 2014, menținându-se trendul multianual ascendent. Cei mai mulți solicitanți de azil provin din Siria, Afganistan și Irak. Au fost soluționate, în etapa administrativă, 691 de cereri, în 224 de cazuri acordându-se o formă de protecție internațională în România, 109 persoane primind statut de refugiat și 115 protecție subsidiară. Pe parcursul primului semestru, un număr de 177 persoane cu o formă de protecție au beneficiat de programe de integrare.

Ce trebuie să faci ca să ceri azil în România

Potrivit legii azilului din România, în conformitate cu prevederile Convenției de la Geneva din 1951, statutul de refugiat se recunoaște, la cerere, cetățeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinii politice sau apartenență la un anumit grup social, se află în afara țării de origine și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări, precum și persoanei fără cetățenie care, fiind în afara țării în care își avea reședința obișnuită datorită acelorași motive menționate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu dorește să se reîntoarcă.

Orice cetățean străin pote depune cerere de azil la Centrele regionale de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil din București, Giurgiu, Timișoara, Galați, Rădăuți și Maramureș.

De asemenea, poate depune cerere la structurile Ministerului Afacerilor Interne: Inspectoratul General al Poliției Române în toate județele și Inspectoratul General al Polției de Frontieră.