Universitatea din Bucureşti a lansat un proiect pentru protejarea şi valorificarea tradiţiilor şi elementelor din folclorul românesc

Proiectul „Please, touch the intangible cultural heritage” este o platformă care își propune să ofere sprijin şi expertiză tuturor celor care lucrează pentru valorificarea tradiţiilor şi elementelor din folclor, potrivit unui comunicat de presă al Universității din București.

,,La final, va fi realizat un Catalog de bune practici pentru specialiştii din România şi Republica Moldova. Proiectul, care se desfăşoară în perioada iulie-octombrie 2020, este demarat de UNIBUC prin Institutul de Cercetare ICUB, în parteneriat cu Şezătoarea Urbană şi finanţat de AFCN”, precizează sursa citată.

„Please, touch the intangible cultural heritage” – demarat de ICUB

Platforma „Please, touch the intangible cultural heritage” are ca obiectiv principal crearea unei structuri de comunicare pentru specialiştii din România şi Republica Moldova şi se adresează în primul celor afiliaţi unor instituţii precum Academia Română (Bucureşti şi filialele din ţară), Academia de Ştiinţe a Moldovei, universităţi de profil, muzee de etnografie din cele două state.

VIDEO Doru Bușcu: „Dacă oamenii nu se adună în stradă și nu luptă ca în Bulgaria, nu-și câștigă drepturile”

17:54

POLITICĂ George Simion: „Cineva trebuie să spună ‹nu› atunci când regulile sunt încălcate pentru cei care muncesc mult și trăiesc puțin”

17:27

Iniţiatorii Proiectului „Please, touch the intangible cultural heritage” îşi propun, de asemenea, să ofere „o mai bună protecţie” elementelor de patrimoniu cultural din România şi Republica Moldova şi să contribuie la rămânerea în viaţă a unor tradiţii şi expresii orale, ritualuri, obiceiuri, abilităţi şi meserii ancestrale, instrumente, obiecte, artefacte.

Noua structură de comunicare  va oferi o bază de date cu specialişti din România şi Republica Moldova, din toate domeniile implicate și contribuie la creşterea vizibilităţii activităţii acestora, a cercetării etnologice, precum şi a instituţiilor preocupate de studierea şi cercetarea patrimoniului cultural imaterial.

Printre destinatarii proiectului, „în special la nivel informativ”, se află şi specialiştii din instituţii culturale de nivel naţional/judeţean/raional/local.

,,Credem că, în acest fel, specialiştii români şi moldoveni vor putea activa într-un cadru mai permisiv şi mai vizibil faţă de cel actual, depăşind „graniţele” instituţionale ale propriei afilieri, dar rămânând ataşaţi acesteia”, a declarat Irina Balotescu, dr. cercetător ştiinţific la ICUB şi la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, potrivit comunicatului de presă.

UB, despre acest proiect: ,,Cele trei teme alese sunt considerate de cea mai mare importanţă şi actualitate”

,,În cadrul proiectului au fost organizate deja, în perioada iulie-august, trei întâlniri online la care au participat aproape 200 de specialişti, cercetători în formare, studenţi, reprezentanţi ai ONG-urilor care activează în domeniul patrimoniului cultural, cu specialişti din România şi Republica Moldova. Cele trei teme alese sunt considerate de cea mai mare importanţă şi actualitate: Experienţă şi expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Dificultăţi identificate pentru specialişti, instituţii, domeniu (22 iunie 2020); Experienţă şi expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Bune practici în domeniul patrimoniului cultural imaterial (24 iunie 2020), respectiv Experienţă şi expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Educaţie şi formare în domeniul patrimoniului cultural imaterial (17 august 2020)”, afirmă UB.

Pe lângă platforma digitală, proiectul presupune şi alcătuirea unui Catalog de bune practici pentru specialiştii aflaţi de o parte şi de cealaltă a Prutului (variantă online şi print) şi realizarea unui îndreptar destinat mediului preuniversitar: „Patrimoniul Cultural Imaterial la purtător. Ghid pentru profesorii şi elevii din mediul preuniversitar”.

Patrimoniul Cultural Imaterial include tradiţii şi expresii orale, limba ca vector principal, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură, la univers şi la tehnicile legate de meşteşuguri tradiţionale.

,,România are 7 elemente incluse pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO: Ritualul Căluşului (din 2009), Doina (din 2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013), Jocul fecioresc românesc (2015), Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova (2016) şi Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România (2017)”, se mai precizează în comunicat.