Profesorul Alin Comșa, autorul cărții „Portretele lui Eminescu”, a dezvăluit BLESTEMUL care l-a urmărit dincolo de moarte pe marele poet român

Profesorul Alin Comșa, reputat psiholog și autor al cărții „Portretele lui Eminescu” a fost invitatul lui Adrian Artene l-a podcastul „Altceva”, în cea mai recentă ediție, difuzată sâmbătă, 18 mai.  pe . Acesta, printre altele, a explicat de ce refuza Mihai Eminescu să fie fotografiat.

„Dacă ne uităm la toată viața domniei sale și apoi imediat ce a urmat, practic i se întâmplă tot felul de lucruri care sunt cumva împotrivă. Gândiți-vă că Titu Maiorescu (…) deținea manuscrisele lui Mihai Eminescu în care este scris, negru pe alb, că ar vrea să aibă o carte de poezii care să numească «Lumină de lună». Întrebare: apare vreodată o carte cu titlul dorit de Mihai Elimnescu, în timpul vieții domniei sale? Răspuns: nu. De ce? N-avem nicio explicație, cu toate că lumea știa, cu toate că Titu Maiorescu însuși știa. Cu toate că ar fi fost atât de simplu, adică de ce se numești o carte de poezii… «Poezii» și să nu o numești «Lumină de lună»? Nu s-a vrut și prima dată când se întâmplă așa ceva se întâmplă practic foarte târziu, după moartea lui Mihai Liminescu, în 1910, prin munca unui mare împătimit de Mihai Eminescu, se numește Ioan Scurtu, și este – de fapt – prima carte. Deci… ok, am aflat că voia, știm manuscrisul știm pagina, e în regulă, după aceea nu se mai scoate iarăși. Până când? Până după anul 1989, adică mai precis în ’91 sau ’93, nu mai știu exact când, un mare iubitor de Eminescu, numit Marin Sorescu, spune… «Stați puțin că omul ăsta voia o carte, care să se numească Lumina de Lună» și mai scoate domnia sa Marin Sorescu a doua carte. Practic, imaginați-vă chestia asta, că avem 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și, practic, apar doar două titluri clare cu «Lumină de Lună» și mai apare încă un titlu «Luz de Luna», că e o traducere în spaniolă, și cam atât. Deci practic sunt, hai să zicem, trei, dar dintre care una e într-o altă limbă. E aproape de neînțeles, când e atât de simplu. Adică, dacă eu aș fi editor – și aș scoate Eminescu – aș numi-o «Lumină de Lună». De ce altfel?”, a spus Alin Comșa la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”.

„Pare de neînțeles, dar pare totodată și un blestem. Numai că el a fost abandonat, murind singur, dar i-a fost abandonată și opera. Pe primul care a abandonat-o a fost Titu Maiorescu”, a intervenit Adrian Artene.

VIDEO Ilie Bolojan povestește ce făcea la Revoluție. Premierul României: „Ce s-a întâmplat după aceea, sigur, se poate discuta”

13:25

ACTUALITATE Resturile unei drone care avea atașată o parașută, descoperite într-o pădure din Argeș

13:01

„Care a pitit-o, hai s-o numim așa. Gândiți-vă că Mihai Eleminescu moare și că toată lumea știa că e un poet, eventual nebun, dar domnia sa scrisese «Cezara», «Geniu pustiu», făcuse traducerile din Kant, făcuse critică filozofică socială, preocupări pentru cum se cresc albinele, de exemplu. Efectiv, citind manuscrisele lui Mihai Liminescu… te poți simți foarte ușor ca la Teleenciclopedia (celebra emisiune de la TVR-n.r.). Oriunde te uiți, e frumos, e extraordinar, e nemaipomit, te duce într-un un univers al cunoașterii, într-o formă estetică deosebită. Și întrebarea este… de ce? Nu știm, n-avem niciun răspuns și este tulburător să privești asta, de neînțeles, și – așa cum ziceți dumneavoastră – ar putea să fie un blestem. Eu aș zice că e un fel de necunoaștere a ceea ce e important pentru noi”, a precizat Alin Comșa.

„Dialogul purtat cu domnul profesor Alin Comșa explorează în profunzime unul dintre cele mai fascinante mistere ale literaturii române. Ni se vor înfățișa portretele necunoscute ale lui Mihai Eminescu. Sunt sigur că discuția va aduce noi perspective și va stârni interesul tuturor celor pasionați de istorie, literatură și mistere”, a declarat Adrian Artene.

ABONEAZĂ-TE la canalul de Youtube „Altceva cu Adrian Artene”, pornește notificările și ai ocazia să descoperi în PREMIERĂ, ALTCEVA, un podcast care îți antrenează mintea și îți hrănește sufletului.