Fată, băiat și ciucurei – tradiție și meșteșug. Cum alegi din miile de mărțișoare handmade, în centrul Bucureștiului, la Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Naţional al Țăranului Român spune povestea mărțișorului, de 25 de ani, în nenumărate feluri și câștigă astfel pariul cultural cu etnologii care anticipau la începutul secolului XX sfârșitul obiceiului.

Vezi galeria foto
18 poze

Târgul a creat de-a lungul timpului, pentru publicul bucureștean, o ofertă bogată prin unicitatea, inventivitatea și diversitatea mărțișoarelor: de la obiectul manufacturat și reciclat, care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan.

Ana Sichitiu a venit din Sibiu să-și expună mărțișoarele la târgul organizat la Muzeul Național al Țăranului Român.

„Vin de la Sibiu și sunt creator de suvenir pentru turismul cultural. Primele produse pentru mărțișor pe care le-am creat sunt tradiționale – fată, băiat și ciucurei. Spre surprinderea mea am găsit o nișă neexploatată și, în ultimii ani, am tot diversificat. Folosesc doar materiale naturale din zona locală, de la producătorii locali din Tilișca, din Mărginime. De anul trecut am introdus și elemente naturale precum ghinde, în ideea de a crea un produs care este cumva aproape de suflet, dar și biodegradabil, astfel încât să lase cât mai puține urme în natură, în caz că ajunge, ca să aibă o amprentă cât mai mică de carbon.

ACTUALITATE Silviu Predoiu: „Bolojan conduce prin ordonanțe și asumări. Dacă făcea asta Simion, turba toată lumea. Acum nu mai comentează nimeni”

08:00

ADMINISTRAȚIE Orașul din România în care roboții fac ordine pe străzi. „Vă rugăm să păstraţi curăţenia! Colectați deșeurile selectiv!”

07:46

În pandemie a fost prima oară când am făcut – ciucurași fata și băiatul simple și am avut în primul an doar câteva comenzi. În al doilea an n-am putut să prevăd ce se va întâmplă și am lucrat foarte mult și a fost o surpriză foarte plăcută că oamenii apreciază și chiar se bucură”, a povestit, pentru Gândul, unul dintre creatorii de mărțișoare.

Târgul Mărțișorului, Muzeul Național al Țăranului Român

„Se adresează copiilor de toate vârstele”

Mărțișoarele din lână împâslită sunt la mare căutare în cadrul târgului.

„Vă aștept la Muzeul Țăranului Român cu mărțișoare, broșe din lână împâslită. Lâna împâslită este, de fapt, cea mai veche formă de țesătură, doar că e o țesătură dezordonată, organică, nu carteziană, așa cum sunt țesăturile normale făcute la o mașină.

Cineva, în vechime, a descoperit că dacă aglomerează, bate, amestecă lâna, o udă, devine o chestie compactă care poate fi folosită ca pătură, țesătură, acoperire.

Doar că noi astăzi am venit cu lucrușoare mai degrabă frumoase decât utile, așa cum au fost primele lucrușoare din lână împâslită. Avem broșe mărțișor florale, naturale de pe care se poate da jos șnurul și pot fi purtate tot anul la pardisiu, la geantă, la rever.

Am căutat să fie cât mai colorate, după cum vedeți, vesele, contrastante, copilăroase. Chiar și așa, ele nu se adresează doar copiilor. Mie îmi place să spun că se adresează copiilor de toate vârstele”, a spus un altul.

Lână împâslită, Târgul Mărțișorului – Muzeul Național al Țăranului Român

„Avem 200 de artiști, arhitecți, designeri”

Târgul Mărțișorului promovează și recontextualizează sărbătorirea unui obicei ce a primit în ultimul secol o serie de transformări.

„Anul acesta împlinim un sfert de secol de când am început timid cu 20-30 de participanți și am ajuns la fascinanta sumă de 200 de artiști, arhitecți, designeri. Paleta târgului nostru este una foarte diversă și explicăm vizitatorilor că este, de fapt, un act cultural. Este un mod de a câștiga pariul cultural cu etnografii noștri care preziceau moartea obiceiului, dispariția lui în multe zone.

Obiceiul a început foarte simplu cu un fir alb și roșu sucite, cu o monedă care, de multe, ori era legată la mână ca un simbol de protecție pentru copii, pentru familie.

Întotdeauna încercăm să avem ca reper lumea tradițională. Avem invitați și meșteri care recreează, spre exemplu, opinci, chipuri de măști în miniatură. Totul este legat de mitologie țărănească și, în același timp, de această creativitate urbană în care eroi ca superman, ca Harry Potter coexistă armonios cu tărâncuțele noastre de secol XIX”, a precizat Lila Passima, coordonatorul Târgului Mărțișorului de la Muzeul Național al Țăranului Român.

Prețul unui mărțișor pornește de la 10 lei și poate ajunge și la 100 de lei, în funcție de materialele folosite.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Regiunea din România în care femeile împart MĂRȚIȘOARE bărbaţilor. „Oferă un sentiment de siguranţă şi securitate”
• Mesaje de 1 Martie. Cele mai frumoase urări și felicitări de Mărțișor