Eurostat ne stinge lumina: România, peste media UE la capitolul discriminare

România se situează peste media Uniunii Europene atunci când vine vorba despre discriminarea resimțită în spațiile publice, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, scrie Mediafax.

Cifrele indică o diferență clară între persoanele născute în străinătate și cele născute în țară în privința experiențelor de discriminare.

Ce spun străinii din România

Concret, aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în străinătate și care trăiesc în România spun că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. Prin comparație, la nivelul Uniunii Europene procentul este de 7,8%.

FLASH NEWS BNR a anunțat cu cât a crescut datoria externă a României, în primele 2 luni ale anului 2026

14:24

CONTROVERSĂ Un nume greu din comunitatea maghiară îl atacă pe Kelemen Hunor. Ce îi reproșeză liderului UDMR

14:01

În cazul persoanelor născute în România, procentul este de aproximativ 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%. Cu alte cuvinte, în România, cei veniți din alte țări declară astfel de experiențe de aproape trei ori mai des decât cei născuți aici.

Eurostat precizează că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe declarate de respondenți în sondaje. Instituția explică faptul că „percepțiile subiective ale discriminării pot fi influențate de diverși factori, precum nivelul de conștientizare, așteptările, contextul juridic sau gradul de acceptare socială”, ceea ce înseamnă că datele reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri juridice dovedite.

În cazul indicatorului privind discriminarea percepută, datele provin din anchete sociale europene (de tip sondaj), unde respondenții sunt întrebați dacă, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminați în anumite situații.

Unde se discriminează cel mai mult

La nivel european, cea mai mare problemă este semnalată în cazul accesului la locuință: 12,5% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit discriminate când au căutat o casă, față de doar 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință. În relația cu serviciile publice, diferența este de asemenea vizibilă: 9,7% vs 4,5%.

Dacă ne uităm la clasament, România nu este nici în frunte, nici la coadă. Cele mai mari procente ale persoanelor născute în străinătate care spun că s-au simțit tratate incorect în spații publice se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).

La polul opus, diferențele dintre cei născuți în străinătate și cei născuți în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%).

Privind la țările nu departe de România, diferențele devin și mai clare. În Ungaria, doar aproximativ 2% dintre persoanele născute în străinătate spun că s-au simțit tratate incorect în spațiile publice. În Grecia procentul este de 3,2%, iar în Italia de 3,6% – mult sub nivelul raportat în România.

Țara noastră este mai apropiată de Bulgaria, unde procentul celor care spun că au avut astfel de experiențe ajunge la aproximativ 8-9%.

Dincolo de cifre, raportul Eurostat constată că în majoritatea statelor europene, oamenii născuți într-o altă țară spun mai des că s-au simțit tratați incorect în spațiul public. Situându-se peste media europeană la acest capitol, România nu face excepție.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Muncitor român din Italia, DESPĂGUBIT cu 50.000 de euro. Acesta a fost exploatat, apoi concediat de angajator

Amenințarea inteligenței artificiale. Cum afectează „factorul AI” piața muncii din România. Cristian Jura (CNCD): „Numărul mare de litigii nu va face decât să accelereze procesele de automatizare”