Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu

Actuala criză politică se adâncește pe zi ce trece, pe fondul intrării României în recesiune, a inflației galopante și a depășirii pragului critic de 60% al datoriei publice. În ultima perioadă, demiterea premierului Bolojan a fost invocată public tot mai des. Într-un scenariu extrem, un risc major ar fi să intervină FMI. Cauza este pierderea credibilității puterii de la București în fața instituțiilor financiare internaționale care ne oferă împrumuturi. Însă, România s-a mai confruntat cu o criză economică majoră, în anii 2009-2011, în perioada președintelui Traian Băsescu și a premierului Emil Boc. Iată ce s-a întâmplat ca urmare a asistenței financiare acordate de Fondul Monetar Internațional.

România a intrat oficial în recesiune tehnică pe data de 13 februarie 2026, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a raportat două trimestre consecutive de scădere economică. De atunci, datele privind recesiunea și indicii economici negativi aproape pe linie (rata șomajului, valoarea inflației, datoria etc) au devenit cartoful fierbinte în Coaliție.

ACTUALITATE 28 Februarie, calendarul zilei: Lucian Bute împlinește 46 de ani, Selly face 25. Membrii echipajului navetei spațiale Apollo 12 sosesc la București

07:15

SOCIAL Eurostat ne stinge lumina: România, peste media UE la capitolul discriminare

07:07

PSD cere tot mai insistent capul lui Ilie Bolojan

PSD, în special, cere tot mai insistent demisia premierului Bolojan. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat tranșant că recesiunea reprezintă „o rușine pentru Coaliție”. În opinia lui Grindeanu, vinovatul principal „pentru direcția greșită” în care merge țara este premierul Ilie Bolojan, pe care îl acuză de încăpățânare „dusă la absurd, obsesie permanentă pentru imagine și calcule personale”.

Băsescu susține ferm intervenția FMI, în care vede singura șansă de a ieși din actuala recesiune

Pentru fostul președinte Traian Băsescu, intervenția FMI ar fi singura șansă să ieșim din recesiune, amintind propriul exemplu din mandatele sale.

Fostul preşedinte amintește că soluția pe care o propune este similară cu cea aplicată în perioada marii crize financiare din 2010-2011, când, în lipsa altor opțiuni viabile și pe fondul unui deficit public coloal, România a apelat la FMI pentru a putea stabiliza economia.

„Eu nu vreau să dau reţeta mea ca fiind o reţetă infailibilă. Vă spun ce am făcut în 2010, împreună cu Emil Boc, dar atunci era şi o mare criză globală, nu era numai deficitul de 9% pe care îl aveam în 2009, de am luat măsurile în 2010. Era o criză globală suprapusă şi nu se găseau bani, acum se găsesc bani, la dobânzi mari, dar se găsesc.

Era o criză globală suprapusă şi nu se găseau bani, acum se găsesc bani, la dobânzi mari, dar se găsesc. Eu acum aş chema Fondul Monetar Internaţional. E spaima asta, vine Fondul. Nu face nimic Fondul, decât îţi ordonează măsurile şi îţi spune şi care sunt cele mai bune măsuri ca să reduci deficitul pe de o parte, iar pe de altă parte să diminuezi dobânzile la împrumuturile pe care le ai. (…)

Cred eu că actuala coaliţie nici tehnic şi nici politic nu îşi asumă ceea ce trebuie făcut pentru redresarea economiei româneşti, pentru că, pe fond, problema este să redresezi economia, reducând, în acelaşi timp, cheltuielile de funcţionare a statului. Coaliţia asta trebuie să le facă şi, pentru că nu le face, eu am această sugestie: să cheme Fondul”, a afirmat Băsescu, într-o intervenţie la B1 Tv.

FMI ne-a împrumutat cu 20 de miliarde de euro în perioada marii crize din 2010

Începând din 2009, România a început să resimtă dramatic efectele marii crize globale izbucnite în SUA în 2008, odată cu prăbușirea creditelor subprime. După 10 ani de creştere continuă și puternică, România a intrat în recesiune în 2009, când Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 7,1%.

• În 2010, după un scenariu mai optimist vizând creştere economică de 1,3%, previziunile s-au înrăutăţit, analiştii şi autorităţile neexcluzând continuarea recesiunii. În disperare de cauză, Guvernul Boc s-a împrumutat cu 20 miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială și UE. 
• Măsurile impuse de instituția financiară internațională la acel moment au fost crunte, fiind suportate, ca și în cazul măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan, preponderent de către populație.

Guvernul Boc a tăiat pensiile și salariile bugetarilor. Concedieri în lanț în mediul privat

Însă, dacă macroeconomia a fost echilibrată, ajutorul instituțiilor externe nu a fost suficient.

• În schimbul împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, Bucureştiul a promis reducerea unui aparat birocratic considerat supradimensionat, astfel încât să reducă deficitul bugetar de la 7,2% în 2009 la 5,9% în 2010. Însă, ca și acum, reducerea numărului de bugetari cerută de FMI a fost mai mult simbolică, foarte puțini angajați la stat fiind disponibilizați. În schimb, mediul privat a suportat greu criza, fiind închise foarte multe firme mici și mijlocii, șomajul atingând valori alarmante.
• In extremis, Guvernul Boc a decis tăierea pensiilor și salariilor bugetarilor, în cazul acestora intrând în imediat vigoare măsura de reducere cu 25% a veniturilor salariale. În cazul pensionarilor, OUG dată de Guvernul Boc pentru tăierea pensiilor cu 15% a fost respinsă de Curtea Constituțională a României (CCR) ca fiind neconstituțională, astfel încât aceștia au răma cu pensiile intacte.

Banii de la FMI „au cumpărat pacea socială”

Din păcate, statul nu a aplicat reforma administrativă cerută de FMI și a cheltuit banii împrumutați pe pensii și salarii.â

„Ajustarea din sectorul privat nu a fost urmată de o abordare similară în sectorul public, care are aproximativ 1,4 milioane de angajaţi la o populaţie totală de 21,5 milioane”, afirma Mugur Isărescu la acel moment.

„România a semnat acordul de împrumut cu speranţa de a folosi banii pentru infrastructură, pentru a compensa scăderea din sectorul privat. Dar făcând azi bilanţul, am descoperit că cea mai mare parte a fondurilor a mers la plata salariilor şi a beneficiilor sociale”, declara economistul Doru Lionăchescu de la Capital Partners. Acesta considera că banii de la FMI au fost folosiţi „pentru a cumpăra pacea socială”.

Dăianu (BNR): Acordul cu FMI din 2008: Criza de lichiditate putea deveni una de insolvenţă

Într-un interviu acordat ZF în anul 2016, consilierul BNR Daniel Dăianu admitea că, fără intervenția dureroasă, ce-i drept, a FMI, România risca să intre în faliment. La acel moment, 2009, țara se confrunta cu dezechilibre externe mari, iar asistența financiară a devenit obligatorie.

Sursă Foto – Zf.ro

• Sunt, în principal, două teme controversate: dacă a fost nevoie de împrumut; și dacă dimensiunea asistenței a fost îndreptățită (…).
• Când acest acces este tot mai dificil și când piețele devin schizofrenice, o criză de lichiditate se poate ușor transforma într-una de solvență, chiar când datoria publică este relativ mică. Istoria economică a lumii este presărată cu asemenea situații
• Acele deficite (ale României) nu puteau continua; o corecție mare a dezechilibrelor era inevitabilă, în mod fortat, sau prin ajustări inițiate de Guvern;
• Privind dimensiunea pachetului de asistență financiară, se poate discuta. Avem repere pentru a examina un minimum necesar. Să ne gândim că finanțarea deficitului bugetar era foarte dificilă, cvasi- imposibilă pe piața externă în 2009. (…) În 2009 datoria externă pe termen scurt era în jur de 13% din PIB, adică aproape 20 miliarde euro.
• Pentru ca rezervele țării să rămână la un nivel corespunzător în condițiile în care au fost diminuate rezerve obligatorii ale băncilor comerciale (pentru finanțări interne), împrumutul de la FMI, Banca Mondială și UE a fost vital –vedem ca deficitele bugetare cumulate pentru 2009-2010 au însemnat peste 15% din PIB, declara acesta pentru sursa citată.

România se împrumută cu dobânzi uriașe, dar dacă pică Guvernul acestea ar exploda

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că o eventuală schimbare la vârful Guvernului, chiar în acest moment, echivalează cu o creștere amețitoare a dobânzilor la care ne împrumutăm. Astfel, dacă actualul Guvern ar cădea chiar acum, până să fie stabilizată cât de cât economia României și recesiunea să fie temporizată, riscul este unul major, avertizează cunoscutul economist. Criza de credibilitate externă care ar urma ne-ar forța să ne împrumutăm la dobânzi chiar mai mari decât în prezent, când deja ele au atins valori critice.

Sursa foto: GÂNDUL LIVE

” Dacă am asista la o criză guvernamentală cu căderea Guvernului Bolojan, păi în secunda doi probabil dobânzile la care se împrumută statul s-ar duce la cer. În loc să împrumutăm bani ca să avem din ce să plătim pensii și salarii, vom ajunge din păcate la un acord cu FMI.

Cred că ăsta este următorul pas pentru că și așa bruma de credibilitate a guvernului de coaliție în momentul de față ține de un fir de ață, e la limita minimă posibilă. Asta ne-ar mai trebui și atenție, ne-ar afecta direct. Spectacolul ăsta politic pare așa, ușor desuet în sensul că nu ne afectează foarte tare. Dar în momentul când vom vedea cursul euro explodând, mi-e teamă că vom înțelege cât de nocivă este această criză politică”, a declarat Negrescu la B1 TV.

AUTORUL RECOMANDĂ

• Ilie Bolojan a adoptat OUG-urile pe reforma administrativă și pachetul de relansare economică
• Duș rece de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Prognoza de creștere economică pentru România a fost revizuită în scădere
• Iancu Brânză, creierul economic al unui premier fără suflet