VREMEA. Cum va fi vara anului 2014. Prognoza ANM pentru perioada iunie-august

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat raportul privind estimările sezoniere pentru această vară. Potrivit acestuia, în mai multe regiuni ale României se vor semnala în perioada iunie-august valuri de căldură mai pronunțate și este posibil ca precipitațiile să fie mai slabe cantitativ comparativ cu mediile lunare.

În IUNIE, temperatura medie a aerului va înregistra valori apropiate de mediile climatologice (media multianuală lunară: 17,5 grade Celsius) în majoritatea zonelor, excepție făcând sud-estul și vestul țării, unde valorile termice pot fi peste normalul perioadei.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de mediile lunare (media multianuală lunară: 89,2 litri pe metrul pătrat), local, în sud-estul și estul teritoriului fiind posibile valori sub cele normale.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

În IULIE, temperatura aerului va avea în general valori peste normele climatologice (media multianuală lunară: 19,2 grade Celsius) în cea mai mare parte a regiunilor. În centrul și nordul țării valorile termice pot fi normale.

În ceea ce privește cantitatea precipitațiilor, aceasta va prezenta o tendință de deficit în cea mai mare parte a teritoriului. Pentru această lună, media multianuală lunară este de 78,2 litri pentru metrul pătrat.

Regimul termic se va situa  în AUGUST în limite apropiate de mediile multianuale (media multianuală lunară: 18,7 grade Celsius) în centrul și nordul țării, în vreme ce în restul teritoriului României va fi peste normalul perioadei. Cantitățile lunare de precipitații vor înregistra valori sub mediile climatologice (media multianuală lunară: 64,4 litri pe metrul pătrat) în aproape toată țara.

Climatologul Roxana Bojariu a precizat însă, pentru gândul, că aceste prognoze nu trebuie să îi îngrijoreze neapărat pe români, chiar dacă vara acestui an va aduce, posibil, valuri de căldură mai accentuate.

„Din punct de vedere științific nimeni nu poate să facă o astfel de prognoză cu amplitudinea anomaliei pentru vară, iarnă sau orice anotimp, și să precizeze, așa cum s-a întâmplat recent, că va fi cea mai caldă vară din ultimii o sută de ani. Nu există bază științifică pentru o astfel de afirmație”, a explicat Roxana Bojariu, subliniind că în astfel de situații nu se pot face aprecieri mai detaliate.

Fenomenul „El Nino” nu influențează România: „Este o prostie nefundamentată științific!”

„Conform datelor și calculelor realizate pe baza modelelor Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF), adaptate pentru teritoriul României, există o probabilitate care ne face să spunem că mai ales lunile iulie și august pot avea temperaturi mai mari decât valoarea de referință, cea medie multianuală multisezonieră a  intervalului 1961 – 1990 (19,2 grade Celsius, respectiv 18,7 grade Celsius, n. red)”, a precizat climatologul. „Dar nimeni nu poate să spună cu cât va fi peste această medie, și nici care vor fi zilele sau care va fi succesiunea zilelor în care vor fi valuri de căldură. Știm că vor fi valuri de căldură mai dese decât în mod normal. Vara în mod obișnuit avem valuri de căldură, dar față de intervalul de referință se pare că în aceste luni aceste valuri vor fi mai dese și mai persistente.Însă nu putem spune mai mult de atât”, a adăugat ea.

În plus, climatologul a demontat și mitul potrivit căruia fenomenul „El Nino” ar fi cel care influențează în mod direct temperaturile din timpul verii în România: „Am înțeles că multă lume face legătură cu El Nino…Vară toridă și El Nino în România…  Este o prostie nefundamentată științific!”, a spus Roxana Bojariu.

„Fenomenul El Nino este generat de cuplajul dintre atmosferă și suprafața Oceanului în zona Pacificului tropical și, e adevărat, acest cuplaj determină ca suprafețe mari din Pacificul tropical să aibă temperaturi mai ridicate decât în mod obișnuit. Asta înseamnă o sursă suplimentară de căldură în sistemul global. Dar această căldură suplimentară generată de El Nino nu este distribuită de circulația atmosferică în mod uniform, peste tot, astfel încât și în Europa, și în America, peste tot, să fie mai cald decât în mod obișnuit, pentru că nu așa funcționează sistemul climatic. Există niște căi de transfer ale căldurii și umidității care sunt configurate de repartiția Ocean – continente, de o multitudine de factori. Deci nu există o repartiție uniformă”, a explicat climatologul pentru gândul.

„Nu înseamnă că dacă ai o sursă de căldură în Oceanul Pacific automat Europa e mai caldă, automat România e mai caldă. Studii de specialitate, serioase, au demonstrat că nu există o legătură clară El Nino cu Europa. Se poate face o legătură între El Nino în timpul verii și diminuarea precipitațiilor musonice. Dar legături cu verile toride în Europa nu există. Studiile nu arată așa ceva”, a conchis climatologul Roxana Bojariu.