Rusia transformă petrolul în lingouri, cu achiziții de 570 tone de aur în ultimul deceniu

Rusia a fost cel mai mare cumpărător de aur la nivel mondial în ultimul deceniu, absorbind 570 de tone, cu 25% mai mult decât ocupanta locului secund, China, transformând „aurul negru” în lingouri pe fondul creșterii puternice a prețurilor ambelor mărfuri, informează Mediafax, citând Bloomberg.

„Cu cât o țară are mai mult aur, cu atât va avea mai multă suveranitate dacă dolarul, euro, lira sterlină sau orice altă monedă de rezervă va suferi un cataclism”, comentează pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar în camera inferioară din partea partidului Rusia Unită, formațiunea politică a președintelui Vladimir Putin.

Astfel, Rusia a cumpărat în ultimii 10 ani o cantitate de aur echivalentă cu de trei ori greutatea Statuii Libertății.

Aurul, râvnit de liderii Rusiei de la țarul Nicolae al II-lea până la Vladimir Lenin, s-a scumpit de aproape 5 ori în ultimul deceniu. Băncile centrale ale economiilor dezvoltate au tipărit bani pentru a încerca să-și ferească economiile de efectele crizei financiare globale, astfel că investitorii au căutat să renunțe la deținerile în dolari și euro în favoarea unor active mai sigure, precum aurul.

RĂZBOI Incendiu devastator la o clădire rezidențială din Bahrain, provocat de o dronă iraniană „kamikaze”

05:20

EXCLUSIV Cât costa o fată în bordelurile de care se ocupa văduva lui Gabriel Cotabiță. Ce fel de servicii făceau ca prețul să explodeze

05:00

În 1998, anul când Rusia a intrat în default pe 40 miliarde de dolari din datoria de stat, o uncie de aur costa echivalentul a 28 de barili de petrol, potrivit datelor Bloomberg. Raportul a scăzut la 11,5 un an mai târziu, când Putin a preluat puterea. În 2005, când o uncie de aur reprezenta în dolari echivalentul a 6,5 barili de petrol, președintele Putin a sugerat băncii centrale să cumpere metalul prețios.

La acea dată, aurul se tranzacționa la 495 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar banca centrală a Rusiei deținea 387 tone, reprezentând 2,2% din rezervele totale de 165 miliarde de dolari. La o lună după indicațiile lui Putin, raportul a crescut la 3,5%.

Aurul a închis săptămâna trecută la un preț de 1.670 dolari pe uncie, după ce a urcat cu 7% în 2012, al șaptelea an consecutiv de creștere. Analiștii anticipează că metalul prețios se va aprecia la 1.825 dolari pe uncie în acest an.

Alți lideri politici nu au fost la fel de inspirați. Ca ministru de Finanțe în Marea Britanie, Gordon Brown a dispus vânzarea a aproape 400 de tone de aur în perioada 2000-2002, când prețurile se aflau la minime ale ultimilor 20 de ani.

Înaintea crizei financiare mondiale din 2008, băncile centrale vindeau net între 400 și 500 tone de aur pe an. În prezent, în frunte cu Rusia și China, băncile naționale fac achiziții nete de aproxiamtiv 450 de tone pe an, potrivit lui Marcus Grubb, director de cercetare la World Gold Council.

În timp ce națiunile cu economii emergente cumpără masiv aur, țările dezvoltate își lichidează rezervele. Elveția a vândut în ultimul deceniu 877 tone de aur, potrivit datelor FMI, cantitate care ar fi valorat în prezent aproxiamtiv 48 miliarde de dolari. Franța a vândut 589 de tone, iar Spania, Olanda și Portugalia mai mult de 200 tone fiecare.

În pofida achizițiilor masive derulate în timpul mandatelor de președinte și premier ale lui Vladimir Putin, Rusia este doar pe locul 8 în lume după rezervele de aur, cu 958 tone, potrivit World Gold Council. Statele Unite ocupă prima poziție, cu aproximativ 8.134 tone, urmate de Germania, cu 3.391 tone, Fondul Monetar Internațional, cu 2.814 tone. Următoarele patru poziții sunt ocupate de Italia, Franța, China și Elveția. În timp ce aurul reprezintă 9,5% din rezervele Rusiei, procentul depășește 70% în cazul Statelor Unite, Germaniei, Italiei și Franței.