Mihail Șișkin, considerat cel mai important scriitor rus contemporan, vine în România

Mihail Șișkin, considerat cel mai mare scriitor rus al momentului și cel mai important candidat rus la premiul Nobel pentru literatură, se va întâlni cu publicul român, vineri, de la ora 18.30, la Galeriile Artmark din București, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de Curtea Veche Publishing.

Evenimentul va marca lansarea volumului „Părul Venerei”, opera autorului cea mai apreciată de critica internațională.

În România, Mihail Șișkin este foarte cunoscut și îndrăgit pentru volumul „Scrisorar”, apărut la Curtea Veche Publishing în 2012, în traducerea Antoanetei Olteanu, o poveste de dragoste „de o frumusețe ce îți taie răsuflarea” (Le Figaro), câștigătoare a celui mai important premiu al literaturii ruse, „Marea carte” („Bolshaja Kniga”). Debutul scriitorului pe piața românească a devenit și unul dintre cele mai bine vândute titluri de beletristică de la Curtea Veche Publishing din ultimii ani.

TURISM Taxa de pe nota de plată care îi uimește pe români în vacanță. Ce este „coperto”, percepută în Grecia, Italia și Portugalia

13:10

REACȚIE Petrișor Peiu semnalează un alt indicator al crizei din România: rata șomajului crește continuu din vara lui 2024. Comparația cu statele vecine

13:07

Mihail Șișkin este singurul scriitor care a câștigat toate cele trei mari premii literare rusești – premiul „Booker Rusesc” („Russkii Buker”, 2000), „Marea carte” („Bolshaja Kniga”, 2006, 2011) și „Premiul Național pentru Bestseller” („Nacionalnyi Bestseller”, 2005).

Conform comunicatului, evitând limba nouă, Mihail Șișkin scrie în rusă așa cum nimeni din Rusia nu mai scrie. Este o limbă foarte lirică, iar grația narațiunii și forța ideilor îl situează pe Șișkin în rândul galeriei de scriitori clasici de anvergură precum Tolstoi, Cehov, Joyce, Nabokov și Sașa Sokolov.

Deși scrie în limba rusă și volumele sale înregistrează vânzări foarte bune în țara natală, Mihail Șișkin este în relații tensionate cu puterea de la Kremlin. Autorul trăiește în Elveția de mai mulți ani, iar în luna martie a refuzat să reprezinte Rusia la un eveniment literar major care avea loc în Statele Unite ale Americii, motivând că nu dorește să fie vocea „unei țări unde puterea a fost preluată de un regim corupt și criminal”, după cum a relatat publicația The Guardian.

Trei dintre romanele lui Șișkin au fost dramatizate și puse în scenă: „Scrisorar”, la Teatrul de Artă Cehov din Moscova, „Vziatie Izmaila”, la Teatrul Most, și „Părul Venerei”, la Atelierul Piotr Fomenko.

„Părul Venerei”, de Mihail Șișkin, volumul care va fi lansat vineri seara la București, în prezența autorului, este publicat la editura Curtea Veche, în traducerea Antoanetei Olteanu, una dintre cele mai apreciate traducătoare de limba rusă din România.

Conform editurii Curtea Veche, „Părul Venerei” este un roman strălucitor, care poate fi invocat ca un argument ultim al ideii că literatura rusă nu a murit. Credință și spiritualitate, importanța de-a vibra la frumusețea lucrurilor efemere sub amenințarea morții, căutarea iubirii, dialoguri filosofice, referințe mitologice și reflecții pline de miez, toate se întrepătrund în „Părul Venerei”.

Un interpret din limba rusă la un birou elvețian pentru azilanți, străduindu-se să se adapteze la cea mai bună dintre lumile posibile, este bântuit de toate poveștile pe care le aude. Transcrierile interviurilor la care participă se insinuează în roman tot așa cum se insinuează în viața lui interioară. Interpretul este firul care leagă numeroasele povești în poveste: călătoriile interpretului în Italia, în căutarea originii iubirii sau poate doar a adevărului despre ea, îndepărtarea de soție și de fiu, suferințele cuplului în criză, scrisorile trimise fiului și adresate unui anume Nabucodonosaurus, stăpânitor al unei magice împărății insulare, bucăți din jurnalul Isabellei, o faimoasă cântăreață de la începutul secolului XX, a cărei biografie interpretul ar fi vrut cândva să o scrie. „Golurile” dintre aceste povești sunt umplute cu fragmente din lecturile interpretului despre războaie antice nu mai puțin civilizatoare decât cele moderne.

Mihail Șișkin s-a născut în 1961 la Moscova și a studiat la Institutul Pedagogic din Capitală. După absolvire a lucrat ca jurnalist și apoi ca profesor de engleză și germană. În 1995 s-a mutat în Elveția, unde locuiește și astăzi. În prezent, Șișkin lucrează ca interpret asistând autoritățile elvețiene în intervievarea persoanelor din Rusia sau din alte părți ale fostei Uniuni Sovietice care cer azil. Multe dintre poveștile și descrierile pe care le-a tradus și-au găsit loc în romanele sale. Și-a făcut debutul literar în 1993 cu volumul de scurte povestiri „Urok Kalligrafii” (Урок Каллиграфии). În continuare, Șișkin a publicat romanele „Zapiski Larionova” (Larionov”s Reminiscences, 1994), „Vzjatie Izmaila” (Взятие Измаила, 1999) care a câștigat Russkii Buker în 2000, „Venerin Volos” (Венерин Волос, 2005) premiat cu Nacionalnyi Bestseller în 2005 și premiul „Marea Carte” în 2006 și „Scrisorar” (2010). Pe lângă rusă, Șișkin scrie și în germană.

Mihail Șișkin a fost recompensat și cu prestigioase premii internaționale precum premiul „Cantonului Zürich” în 2000, „Prix Du Meilleur Livre Étranger” (secțiunea eseu) în 2005, premiul „Grinzane Cavour” în 2007, premiul internațional pentru literatură „Haus der Kulturen der Welt”, în 2011.