Eurobarometru: Peste 50% din români tind să nu aibă încredere în justiție

Eurobarometrul privind justiția în UE, publicat joi de Comisia Europeană, arată că 54% din români tind să nu aibă încredere în justiție, față de 43% media europeană, și peste jumătate nu cred că statul luptă în mod eficace împotriva corupției.

Majoritatea cetățenilor europeni (53%) tind să aibă încredere în sistemul lor național de justiție, dar nivelul de încredere variază semnificativ de la un stat membru la altul, de la 85% (în Danemarca și Finlanda) la 24% (în Slovenia). 54% din români tind să nu aibă încredere în justiție, în timp ce 44% au declarat că tind să aibă încredere.

Întrebați dacă statul luptă în mod eficace împotriva corupției, 32% din români au susținut că nu sunt de acord cu această afirmație, față de 30% media europeană, iar 24% tind să nu fie de acord, media fiind de 32%.

NEWS ALERT ICCJ ar putea tranșa definitiv, miercuri, disputa dintre Sanitas și Guvern soldată cu suspendarea Legii salarizării. Polemicile juridice din instanță

14:58

BREAKING NEWS Petrișor Peiu, EXCLUSIV după adoptarea Legii ANI. Își va anunța „cel mai probabil” demisia de la conducerea grupului senatorial AUR pe 1 septembrie și susține că e victima unui complot în interiorul partidului: „pare că mi s-a înscenat chestia asta/ dacă nu mai au nevoie de mine, asta e/ am anunțat din timp că nu voi fi în București, absența mea nu are legătură cu votul”

14:32

În schimb, locuitorii din Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Olanda și Suedia consideră că statul luptă în mod eficient împotriva corupției. La polul opus se situează cehii, grecii, italienii și spaniolii.

Pe de altă parte, 40% din români au o părere destul de bună, iar 7% foarte bună despre independența judecătorilor și a instanțelor în cazurile civile și comerciale, în timp ce 16% au o părere foarte proastă.

Cetățenii din România reclamă însă durata procedurilor. 27% au o părere foarte proastă, iar 36% destul de proastă despre durata procedurilor derulate în instanțele judecătorești.

În ceea ce privește corectitudinea deciziilor în cazurile civile și comerciale, 39% au o părere destul de bună, 18% – o părere foarte proastă, iar 29% – destul de proastă.

Îndemnați să compare sistemul judiciar național cu celelalte din Europa, 71% din bulgari, 70% din sloveni și 69% din români au declarat că sistemele din țările lor sunt mai proaste decât cele din alte state UE.

Germanii (57%), danezii (55%) și suedezii (53%) cred că sistemele lor juridice sunt mai bune decât altele din UE.

Doar 22% din respondenți la nivel european sunt întru totul de acord că funcționarea unui sistem judiciar național este exclusiv de competența statelor membre. Două treimi consideră că funcționarea sistemelor judiciare naționale este o chestiune de interes european, datorită existenței cauzelor transfrontaliere, pentru a se asigura că legislația UE poate fi aplicată în mod eficient pe întreg teritoriul UE sau în cazul în care există probleme grave legate de funcționarea unui sistem judiciar național.

Românii, în proporție de 79%, apreciază că funcționarea justiției este o problemă de interes european, iar 76% din cetățenii români s-au declarat „total de acord” cu faptul că funcționarea unui sistem național reprezintă o chestiune de interes european, dacă acel sistem prezintă probleme grave.

Sondajul, efectuat în perioada 30 septembrie – 2 octombrie 2013, a fost lansat cu ocazia conferinței „Assises de la Justice”, organizată de Comisia Europeană, în perioadă 21-22 noiembrie.

Punctul de plecare este un pachet format din cinci documente de dezbatere prezentate de Comisie, referitoare la dreptul civil european, dreptul penal european și dreptul administrativ european, precum și la statul de drept și la drepturile fundamentale în UE. Aceste documente prezintă idei și întrebări în vederea unor posibile acțiuni legate de politica UE în domeniul justiției în anii următori.

Potrivit unui comunicat al CE, obiectivul este de a consolida bazele pe care Uniunea Europeană este construită și de a finaliza spațiul european de justiție în interesul cetățenilor și al întreprinderilor din Europa.

„În decurs de numai câțiva ani, politica în materie de justiție a ajuns să ocupe o poziție centrală în cadrul activității Uniunii Europene – fapt comparabil cu impulsul acordat pieței unice în anii ’90. Am parcurs un drum lung, dar rămân încă multe de făcut pentru a dezvolta un adevărat spațiu european de justiție”, a declarat, joi, comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding.

Conform vicepreședintelui CE, „construirea de punți de legătură între diferitele sisteme judiciare înseamnă consolidarea încrederii”. „Un adevărat spațiu european de justiție poate funcționa doar dacă există încredere reciprocă între sistemele judiciare”, a mai spus Reding.