JS 1: Instanțele românești nu pot judeca dosarul germanului care susține că e fiul regelui Mihai

Potrivit aceleiași hotărâri, Stanzeleit va trebui să plătească 10.411 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

„Admite excepția necompetenței internaționale a instanțelor române în soluționarea capătului de cerere privitor la contestația de stat. (…) Respinge ca inadmisibilă cererea privind stabilirea patenității”, se arată în decizia JS 1.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu este definitivă și a fost deja atacată cu apel.

„Există o hotărâre a instanței din Germania, care este irevocabilă și care spune că singura instanță în măsură să judece acest dosar este cea din România. Hotărârea fiind pronunțată de un stat din Uniunea Europeană, România este obligată să se supună acestei decizii”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul lui Stanzeleit, Artim Sartizian.

STATISTICĂ Sondaj Curs: 73% dintre bucureșteni consideră că România merge într-o direcție greșită

20:35

VIDEO Ilie Bolojan, surprins în aeroport, în Oradea, la coada de îmbarcare. S-a salutat și fotografiat cu oamenii

19:55

Dieter Stanzeleit a introdus în 21 ianuarie 2013, la Judecătoria Sectorului 1, o acțiune prin care cere magistraților să stabilească, în urma administrării probelor ce se vor propune pe parcursul judecării cazului, că Regele Mihai I al României este tatăl său biologic.

În deschiderea cererii depusă la instanță, obținută de MEDIAFAX, Stanzeleit arată că, „în prezent, aparența de drept, neconformă cu realitatea biologică, și care rezultă din actul de naștere, este că tatăl subsemnatului este defunctul Max Bernhard Stanzeleit ce figurează în acest act, la poziția «tată»”.

„Însă, în realitate, tatăl biologic al subsemnatului este Majestatea Sa Regele Mihai I al României, realitate pe care dintotdeauna am cunoscut-o, fiindu-mi mai apoi confirmată și de «mama» mea «adoptivă» , respectiv Dna. Irmgard Stanzeleit, ce mi-a destăinuit (de fapt confirmat) că, la începutul anului 1945, copil fiind, am fost lăsat, de către persoane necunoscute, într-o stare fizică extrem de precară (rănit și sângerând) spre îngrijire doamnei Irmgard Stanzeleit, ce din compasiune a acceptat primirea mea, cu atât mai mult cu cât, în perioada respectivă se îngrijeau de fiul lor, ce își trăia ultimele zile (și care, la scurt timp a și murit) pe nume Dieter Stanzeleit, pe care, mai apoi, practic l-am «substituit»”, relatează acesta în solicitarea depusă la instanță.

În urma „confirmării”, arată Stanzeleit în acțiunea sa, acesta a început să-și amintească clipele șocante „trăite în fragedă copilărie”, „când, mama mea biologică, Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, a fost executată în fața mea și cum, după aceasta, am fost lăsat în grija Dnei. Stanzeleit, ce împreună cu mama sa, locuia pe atunci la familia Neils în Schmatzin, Pomerania”.

Semnatarul acțiunii mai notează în documentul citat că, în 1994, a decis să inițieze unele investigații, pe cont propriu, privind trecutul său și, în special, destinul mamei sale biologice Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, intrând astfel în contact cu mai mulți martori oculari și istorici, care i-au relatat ori confirmat realități pe care le cunoștea sau pe care doar
și le amintea.

În urma cercetărilor făcute pe cont propriu, Stanzeleit a obținut mai multe înscrisuri ce ar atesta faptul că tatăl său biologic este regele Mihai I al României, și nu cel ce figurează la momentul actual în actele oficiale, potrivit aceluiași document. Un înscris depus de Stanzeleit la dosar este Raportul Corpului de Detectivi nr. D/117/13 Septembrie 1939, ce poartă însemnul „strict secret” și este semnat de colonelul Ion Vasilescu, în calitate de șef al Corpului de Detectivi. Acest document descrie, potrivit lui Stanzeleit, desfãșurarea nunții din 7 septembrie 1939, de la ora 9.30, la Primăria din Azuga.

„Marele Voievod Mihai și Domnișoara Nerissa Jane Irene Bowes Lyon (de origine străină) au păstrat secretul asupra căsătoriei, din motivele cunoscute. Pe lângă primarul orașului, care a prezidat cununia, au fost prezenți câțiva ofițeri superiori ai gardei regale. Domnișoara de onoare a miresei a fost Prințesa de Aosta, Irina, sora mai tânără a Elenei, mama tatălui meu”, se arată în acțiune.
Un alt înscris depus la dosar consemnează, potrivit autorului acțiunii, „sfârșitul tragic al acestei legături, respectiv scrisoarea din 8 decembrie 1945 a ministrului-secretar de stat Teohari Georgescu (deciziunea), cu numărul de înregistrare 10792, care cuprinde informațiile și documentele existente conform căora cetățeana britanică Nerissa Lyon, soția regelui, împreunã cu fiul ei, a fost arestată de organizația germană SS a Capului de Mort, după 23 august 1944”.

Stanzeleit arată că din relația prezentată „a rezultat un singur copil, respectiv subsemnatul, fiind născut (în realitate) pe 28 noiembrie 1939 la Mănăstirea Sinaia și botezat de preotul comunității, M. Roșescu, respectiv în data de 1 ianuarie 1940, la biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul din localitatea Carmen Sylva”.

„Numele primit de subsemnat, la botez, a fost acela de Nicolae-Vasile. De altfel, pe copia certificatului de botez, ce se găsește în posesia mea, sunt trecuți ca părinți Domnul Mihai de Alba Iulia și Doamna Nerissa Lyon, care în realitate avea numele de familie Bowes-Lyon, în timp ce drept nașă de botez apărea o anumită Doamnă Colonel Vasile Voinescu. În dovedirea celor de mai sus, mă găsesc în posesia mai multor declarații consemnate în înscrisuri autentice ale unor persoane ce cunosc și confirmă aceste împrejurări, și pe care le voi depune la dosarul cauzei”, se mai arată în document.

În finalul solicitării depuse la judecătorie, Stanzeleit cere instanței ca, „în baza probelor ce se vor administra în cursul cercetării judecătorești, să admită acțiunea după cum aceasta a fost formulată și, în consecință, să constate că, majestatea Sa Regele Mihai I al României, este tatăl biologic al subsemnatului, dispunând facerea cuvenitelor mențiuni în actul de naștere al subsemnatului”. Stanzeleit solicită „în mod deosebit” încuviințarea efectuării unei expertize medico-legale (genetică, tip ADN), ocazie cu care se va stabili legătura biologică dintre subsemnatul și Majestatea Sa Regele Mihai I al României”.

Primul termen de judecată în acest dosar civil a fost în 10 aprilie 2013. Dieter Stanzeleit, în vârstă de 73 de ani, a deschis anterior acțiuni cu același obiect în Germania și în Elveția.

În 2006, el a publicat o cartea „Regina pierdută”, în care susține, de asemenea, că este fiul natural al Regelui Mihai.

În iulie 2000, tot Stanzeleit și-a exprimat dorința de a aduce în România rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea și ale Reginei Elena – părinții Regelui Mihai I.