Armata Statelor Unite ale Americii își retrage complet trupele din Irak, după 23 de ani de operațiuni militare. Însă, pericolele încă persistă pentru țara din Orientul Mijlociu aflată de aproape cinci decenii în stare permanentă de conflict și tensiuni.
Inclusiv trupele românești au fost retrase în totalitate, a anunțat în martie ministrul Apărării de atunci, Radu Miruță (USR). Retragerea completă a trupelor americane s-a desfășurat treptat din 18 august 2025, cu un mic contingent de soldați care a rămas staționat la baza aeriană Harir.
Trupele combatante ale SUA se vor retrage în totalitate pe 30 septembrie 2026. Inclusiv trupele de sprijin logistic vor părăsi Irakul, așa cum s-a convenit între Washington și Bagdad din 2024.
Ultimii 2.500 de militari americnai au fost staționați într-o bază din Erbil, la o bază de lângă aeroportul din Bagdad și în „Zona Verde”, cartierul guvernamental al capitalei Irakului.
Irakul va marca retragerea trupelor SUA prin festivități ce vor dura patru zile, într-un eveniment cunoscut ca „Ziua Independenței”. În paralel, premierul irakian Ali al-Saidi a anunțat că și milițiile pro-iraniene din Irak vor fi obligate să se dezarmeze și să fie integrate în aparatul de securitate al statului din iunie 2027.
Jane Arraf, jurnalistă palestiniană-canadiană de la NPR, a declarat că SUA își retrag forțele după ce au operat din 2014, în cadrul coaliției anti-ISIS, organizația teroristă care capturase o treime din Irak.
„S-a întâmplat când diviziile armatei irakiene au fost cuprinse de corupție și secterianism. După ce SUA au retras trupele în 2011. Au avut o ceremonie, au luat avioanele. Credeau că s-a sfârșit. Acum, ei pleacă din nou, dar fără fanfară. Au mai rămas doar câteva sute de soldați din cei 2.500 care au fost în acest an. La punctul culminant al războiului erau aproximativ 170.000. Este un punct de cotitură pentru Irak, sub presiunea partidelor politice și a milițiilor pro-Iran care au cerut armatei SUA să plece. Și președintele Trump a promis că va înceta războaiele nesfârșite ”, i-a spus acesta corespondentei Debbie Elliot.
Ea a reamintit de momentele de cumpără ale Irakului după răsturnarea dictaturii a lui Saddam Hussein, dar se declară convinsă că țara este în proces de vindecare.
„Oarecum, armata irakiană este mult mai puternică decât a fost înainte și asta mulțumită celor 23 de ani de antrenamente făcute de SUA și alte țări. Dar încă nu deținem anumite capabilități, precum spionaj, recunoaștere și suport aerian.Aceste capabilități ne-au ajutat să învingem ISIS și să ne luăm teritoriile înapoi în 2017. Avem o mare îngrijorare în privința kurzilor. Sunt partenerul pricnipal al SUA. Și regiunea irakiană Kurdistan este acum principala țintă a Iranului și a milițiilor pro-iraniene. Liderii kurzi spun că 1.000 de drone și rachete au lovit până acum regiunea și nu au apărare aeriană. Sunt cel puțin trei facțiuni dificile. A fost un vid de securitate, o insurgență și am fost târâți intr-un război civil. Bilanțul arată că 200.000 de civili au fost uciși. Este o populație tânără, tineri irakieni care n-au văzut niciodată un soldat american”, a adăugat acesta.
Debbie Elliot menționează că Irakul s-a bazat în ultimul timp pe armata SUA, inclusiv pe sistemele de apărare aeriană care au interceptat sute de rachete iraniene de la începutul izbucnirii războiului dintre SUA și Republica Islamică a Iranului. Ea spune că Irakul post-invazie se confruntă cu riscul creșterii influenței iraniene.
Din 1979, de când dictatorul Saddam Hussein a preluat puterea, Irakul s-a aflat într-o permanentă stare de conflict. Regimul ba’athist irakian s-a războit din 1980 până în 1988 cu Iranul, atunci condus de liderul suprem al Revoluției Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini. Aproximativ 500.000 de oameni și-au pierdut viața în urma acestui război.
SUA, Uniunea Sovietică, România, Franța, Regatul Unit, Iugoslavia, Italia și țări arabe au sprijinit Irakul, iar Iranul a primit sprijin din partea Israeului, Chinei, Coreei de Nord, Libiei, Siriei, Cubei și Pakistanului.
A fost un război brutal dus în maniera Primului Război Mondial, în tranșee. Dictatorul irakian a ordonat atacuri chimice cu iperită, tabun și gaz sarin în mod deliberat împotriva civililor kurzi și a militarilor iranieni.
După un rezultat indecis și cu Irakul s-a aflat în stare falimentară, Saddam Hussein a invadat Kuweitul în 1990. Statele Unite, conduse atunci de republicanul George H.W. Bush, au răspuns prin Operațiunea Desert Shield.
O coaliție internațională alcătuită din 42 de țări, inclusiv SUA, Regatul Unit, Franța, Arabia Saudită, Egipt, Germania, Norvegia, Polonia, România, Spania, Siria, Turcia etc., a participat la Primul Război din Golf condus împotriva Irakului în Operațiunea Desert Storm din 17 ianuarie până pe 28 februarie 1991.
Cu peste 50.000 de militari irakieni uciși, Saddam Hussein și-a retras trupele din Kuweit, dar a tras cu rachete în Israel și Arabia Saudită și a incendiat sute de puțuri de țiței. SUA și-au demonstrat atunci capabilitățile de „jandarm mondial”, folosind sateliți militari, rachete de mare precizie, aeronave supersonice invizibile ca F-117 Nighthawk. Coaliția a pierdut numai 292 de militari.
A fost primul război transmis în direct de CNN la televizor, iar la Medina Ridge, tancurile M1 Abrams ale SUA au luat parte la cea mai mare bătălie cu blindate de după Al Doilea Război Mondial, anihilând tancurile irakiene de fabricație sovietică.
Războiul a fost marcat și de atrocități, precum în cazul „Autostrăzii Morții” – un drum din Kuweit care duce spre Basra, unde o coloană de aproximativ 2.000 de vehicule a fost vizată de puternicele lovituri aeriene ale aviației SUA. Între 200 și 1.000 de oameni au fost omorâți, inclusiv femei și copii din familiile luptătărilor pro-irakieni.
Pe 20 martie 2003, Statele Unite, atunci conduse de republicanul George W.Bush, fiul președintelui George H.W. Bush, au invadat Irakul, acuzându-l pe dictatorul Saddam Hussein pentru deținerea de arme chimice și legăturile cu organizația teroristă al-Qaeda.
Între 300.000 și 500.000 de militari au participat la război din partea Coaliției Internaționale alcătuită preponderent din SUA, Regatul Unit, Australia, Polonia, kurzi, precum și România. Operațiunea pentru Eliberarea Irakului a avut succes, iar dictatorul Saddam Hussein a fost capturat, judecat și executat prin spânzurare trei ani mai târziu.
În ciuda încercărilor pentru a democratiza țara prin securizarea organizării primelor alegeri libere, pacea a fost pe departe reinstaurată. Conflictul din Irak a intrat într-o nouă fază – s-au desfășurat războaiele sectariene, insurgența, iar teroriștii cu atacurile sinucigașe și cu vehiculele armate cu explozibili au continuat să fie o amenințare constantă.
La Fallujah, trupele americane au experimentat un tip de război urban modern desfășurat împotriva trupelor de gherilă loiale regimului ba’athist, precum și a grupării teroriste al-Qaeda din Irak, condusă de emirul Abu Musab al-Zarqawi, omorât într-un bombardament aerian în 2006. În 2011, președintele democrat Barack Obama a retras trupele din Irak. Statele Unite au pierdut 4.508 militari în cei 8 ani și 8 luni de război.
În 2014, violența sectariană a luat amploare, iar organizația Daesh sau Statul Islamic a ocupat nord-estul Irakului. Teroriștii au înălțat drapelul negru, iar Abu Bakr al-Baghdadi s-a proclamat calif al Statului Islamic al Siriei și Irakului. Ostaticii capturați au fost filmați la momentul când erau executați. Statui și monunente din antichitatea asiriană și cea babiloniană au fost distruse.
SUA au început o nouă operațiune pe 15 iunie 2014, însă desfășurată strict prin lovituri aeriene la distanță cu drone și avioane de luptă și sprijinirea logistică a armatei irakiene democrate.
Războiul a durat 7 ani și 5 luni. Zeci de mii de luptători teroriști ISIS au fost uciși, iar Irakul și-a recuperat teritoriile după bătălia decisivă de la Mosul. Abu Bakr al-Baghdadi s-a sinucis în timpul operațiunii americane din 2019 ordonată de președintele republican Donald Trump.
În prezent, milițiile pro-iraniene din Irak sprijinite de Teheran continuă să atace baze americane și Israelul.
Sursa Foto: Shutterstock