Unde au dispărut 327 de kilometri de autostradă din cei 700 care ar fi putut fi construiți din bani publici, în ultimii șase ani

De ce acești bani înghițiți de CNADNR s-au văzut în realizări concrete la jumătate față de cât s-ar fi putut face și, mai ales, de ce România continuă să fie la coada Europei la capitolul infrastructură rutieră? Modul în care s-au cheltuit aceste sume poate reprezenta o măsură a risipei realizate de-a lungul timpului, având în vedere că CNADNR are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, atât pentru autostrăzi, cât și pentru drumuri na­ționale, dar rezultatele au întârziat să apară.

„În ultimii 25 de ani a existat o risipă permanentă, însă important este cum poate fi aceasta diminuată, cu atât mai mult cu cât avem nevoie ca proiectele să nu mai stagneze și să nu mai fie oprite, așa cum s-a întâmplat anul acesta. Ce așteptăm de la guvernanți este un bun management  al resurselor, alte atribuții nu au. Trebuie să vegheze la o normalitate”, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreședinte al Patronatului Societăților din Construcții (PSC).

SCANDAL Incidente înainte de Rapid-Dinamo, la metrou Basarab. Jandarmii au intervenit după un conflict între suporteri

21:23

ADMINISTRAȚIE Oana Gheorghiu, un nou ultimatum pentru 650 de primării să se înscrie pe ghișeul.ro: „Mai sunt exact 10 zile”

21:09

Dacă în prevederile bugetare proiectele de autostrăzi urmau să primească în perioada 2008-2014 circa 5,2 miliarde de euro, în realitate s-au efectuat plăți de 4,3 miliarde de euro.

Sumele plătite în fiecare din anii luați în considerare (2008-2014) s-au îndreptat fie către proiecte deschise circulației în anul respectiv, fie către proiecte în derulare ce aveau să fie inaugurate în anii următori. De asemenea, este posibil ca în fiecare an CNADNR să fi plătit chiar restanțe către constructori pentru autostrăzi deja inaugurate anterior, potrivit informațiilor ZF.

Citește integral articolul din Ziarul Financiar