Cum arată o casă tradițională de lemn recondiționată de o echipă de meșteșugari din Maramureș

Adesea, construcțiile care au avut o contribuție la definirea caracterului unei anumite regiuni sunt privite într-o manieră negativă din cauza lipsei elementelor unui nivel de bază de comfort (încălzire centrală, echipament sanitar potrivit).

De multe ori, casa tradițională este percepută ca opusul idealului de comfort: vilă urbană, făcută din cărămidă și materiale moderne și cu un spațiu interior generos.

Pentru mulți, casa urbană devine un ideal care ar putea justifica eforturile financiare uriașe (traduse în deficiențe în alte aspecte), un ideal care, în majoritatea cazurilor nu ține doar de confort, dar și de nevoia de reprezentare.

FLASH NEWS Prințul Harry, Meghan Markle și copiii lor, în vizită la Regele Charles. Este prima întâlnire în familie după 4 ani de scandaluri regale

00:45

TURISM Românii fug după „vacanțe ieftine” în Bulgaria, iar Fiscul face razie. O felie de tort se vinde cu 18 euro, pe litoral

23:53

Mutarea și reconstrucția casei a fost făcută de către meșteșugari din Maramureș (zona în care casa a fost construită inițial). De asemenea, aceștia au construit noua structură a acoperișului și șindrilele pentru acoperiș. În timpul acestui proces, o surpriză plăcută plăcută a fost de a observa gradul de înțelegere a problemelor structurale specifice ale construcțiilor din lemn dovedite de aceștia.

Proprietarii casei au cerut folosirea materialelor naturale: lemn, lână de oaie pentru izolarea termică, tencuială de lut și altele. Singurele elemente moderne au fost ramele ferestrelor și echipamentele tehnice, scrie archdaily.com.

Pe lângă casa din Vultureni, unde proprietarii au petrecut deja prima iarnă, cuplul a creat platforma online nepotdetaran.ro, unde vor să creeze o comunitate de oameni care împărtășesc aceleași valori și care aduce laolaltă alte inițiative similare.

Arhitecți: ArhiBox

Locație: Vultureni, România

Arhitecți responsabili: Mihai Racu, Călin Lada

Suprafață: 214.0 metri pătrați

Anul proiectului: 2016

Fotografii: Bogdan Pop, Călin Lada, Mihai Racu, ArhiBox