Câți bani e obligată să plătească România pentru condițiile de detenție din 2016. Suma e dublă față de ultimii 25 de ani

„În anul 2016, în cauzele în care a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea condițiilor de detenție, statul româna fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 1.624.670 euro, dintr-un total înregistrat de 3.132.429 euro și 10.000 de franci elvețieni, în perioada 1990-2016”, se arată în raportul anual de activitate al ANP pentru 2016.

Astfel, anul trecut au fost comunicate de către Ministerul Finanțelor Publice un număr de 313 hotărâri de condamnare pronunțate de CEDO, față de 75 în anul 2015. În 2014 au fost înregistrate 29 de condamnări, 32 în 2013 și doar zece în 2012.

CONTROVERSĂ Cum și-a pus Roman Abramovici averea la adăpost cu ajutorul celei mai mari firme de contabilitate din lume. Cazul lui este doar vârful aisbergului

00:25

DECES A murit unul dintre principalii actori ai serialului „Breaking Bad”. Avea doar 34 de ani

00:17

Directorul ANP, Marius Vulpe, a declarat, miercuri, la prezentarea raportului anual de activitate, că o lege a grațierii nu ar rezolva în totalitate problema supraaglomerării din penitenciare. În ceea ce privește condițiile insalubre din unele celule, Vulpe susține că este și vina deținuților care nu își țin camerele curate.

„Orice demers legal care reduce supraaglomerarea din penitenciare este benefic atât pentru deținuți, cât și pentru personalul din penitenciare. Gradul de aglomerare este de 144 la sută. Deficitul de locuri este de 8.500. (…) Pe statisticile pe care noi astăzi le avem, grațierea nu rezolvă în totalitate problema. Pe acest proiect nu se pot elibera 8.500 de persoane din penitenciare. Sunt soluții alternative, una dintre ele este acum în dezbatere, la Comisia Juridică din Senat, cea privind modificarea legii de executare a pedepslor, privind recursul acela în compensare, să se acorde un număr de zile reducere din pedeapsă deținuților care trăiesc în condiții de supraaglomerare. (…) Cu privire la condițiile insalubre, vom continua și în acest an, pentru că bugetul permite, continuarea reparațiilor curente în camerele de deținere. În plus și deținuții trebui să se îngrijească, ei trebuie să își facă curățenie în camere și când auziți de condiții insalubre să vă gândiți că sunt oameni care nici eu nu se îngrijesc și nici nu le poți impune foarte mult lucrul acesta. Sunt și deținuți foarte curați, foarte ordonați, își întrețin curățenia”, a declarat Marius Vulpe.

Pentru a putea rezolva o parte a problemei privind supraaglomerarea, Mariu Vulpe a anunțat un plan de investiții pentru 2017, care vizează în special problema locurilor de detenție din sudul țării.

„Principalele investiții pentru 2017 sunt două penitenciare pentru care avem sume alocate pentru studii de fezabilitate, Caracal și Berceni și după aceea sunt trei penitenciare, Deva, Codlea și Giurgiu, unde vom crea noi locuri de detenție și vom moderniza la Deva. În plus, mai avem patru locații unde vom crea noi locuri de deținere, dar nu în acest an. În acest an demarăm lucrările la Vaslui, Baia Mare, Târgu Mureș și la Codlea. (…) La cele două penitenciare nu vor începe lucrări efective, sunt alocați bani doar pentru două studii de fezabilitate. Dacă procesul de achiziție decurge normal și în câteva luni avem un aftfel de studiu, noi vom solivita Ministerului să parcurgem etapa următoare, licitarea proiectului și a achiziției. E clar că cele două penitenciare nu vor rezolva problema supraaglomerării în toată țara. Vor rezolva problema supraaglomerării din Sudul țării. Fiecare în parte are câte o mie de locuri”, a declarat Marius Vulpe.

Totodată, ANP are în vedere pentru anul în curs crearea de noi locuri de detenție în penitenciarele deja existente.

„Noi locuri de cazare avem 500 la Deva pentru modernizare, 70 de locuri noi la Deva de creat, sunt 200 la Bacău de modernizat, 200 sunt la Giurgiu de creat și mai sunt la Codlea circa 70 noi”, a declarat Marius Vulpe.

Directorul ANP a mai spus că, deși procurarea medicamentelor pentru pacienți este anevoioasă din cauză că penitenciarele nu pot depozita medicamente și trebuie să le procure, niciun pacient nu a fost privat da tratamentul medical.

„Deocamdată sistemul penitenciar, din punct de vedere medical al atragerii medicilor în sistem, nu este atractiv. E clar că în spitale și în cabinetele private salarizarea este mai atractivă. (…) Niciun medic din penitenciar nu își riscă dreptul la liberă practică să nu recomande o rețetă sau un medicament unui deținut atâta timp cât l-a consultat. E clar că nu avem farmacii în penitenciare și poate dura două, trei zile până achiziționăm medicamentele, pentru că nu avem voie să deținem stocuri. Rezultatul final este agravarea bolii sau decesul omului. Foarte puțini dintre ei sau niciunul nu a decedat în penitenciar sau nu și-a agravat boala ca urmare aneacordării medicației. Eu nu știu de astfel de cazuri. Întârzieri de acordare a medicației da, dar neacordarea medicației necesare nu există la deținuți”, a mai spus directorul ANP.

Directorul ANP, Marius Vulpe, a participat, miercuri, împreună cu Directorul Direcției Naționale de Probațiune, Mihai Dima, secretarul de stat Mariana Moț și reprezentanți ai celor două instituții au participat, la prezentarea Raportului anual de activitate. La eveniment și-a anunțat prezența și ministrul Justiției, Ana Birchall, care însă nu a mai ajuns.