Șeful DGA anchetat după ce și-ar fi PLAGIAT teza de doctorat: Chiar mă vedeți în stare pe mine, CĂTĂLIN IONIȚĂ, să FUR din munca altui jurist și să pun un material fără CONSIMȚĂMÂNT?

Șeful DGA, chestorul Cătălin Ioniță, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, unde a susținut teza de doctorat, efectuează o analiză în acest sens, aspect confirmat, pentru MEDIAFAX, și de surse din Ministerul de Interne. De asemenea, la rândul său, Ioniță a precizat că e dispus să meargă în instață pentru a dovedi că are dreptate.

„Am înțeles că se fac niște verificări de către o comisie din Academia de Poliție. Doresc să se facă toate aceste verificări și am încredere în ce vor face colegii mei, însă îmi rezerv și dreptul de a apela la instanța de judecată pentru a arăta că lucrurile nu stau chiar așa cum sunt ele prezentate. Consider că mi-am făcut datoria și că teza a răspuns tuturor exigențelor și rigorilor academice de la momentul respectiv. Suma de bani încasată lunar nu este cea afirmată în spațiul public, este o sumă mult mai mică este undeva puțin peste 500 de lei. Sunt unii care m-au acuzat că am făcut pentru un folos material. Nu am făcut-o pentru un folos material, am făcut tot acest demers din dorința de a mă perfecționa din punct de vedere profesional și de a însemna un plus valoare pentru mine și pentru Ministerul de Interne”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Ioniță.

România resimte presiunea opririi Unității 6 de la Kozlodui. Dependența de importuri regionale ne afectează securitatea energetică. Cu cât se vor mări facturile la electricitate

14:00

VIDEO Mirabela Grădinaru, mesaj de Ziua Mondială a Sănătății Mintale: „A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, este un act de curaj”

13:56

Șeful DGA a mai subliniat că profesorii i-au studiat lucrarea și au avut chiar un punct de vedere, de aceea a susținut teza cu întârziere: „Tocmai pentru că am vrut să răspund tuturor rigorilor impuse”.

„Profesorul mi-a spus: nu titlul ăsta vreau să fie așa, celălalt așa, uite pune materialul ăsta bibliografic. Chiar aș întreba publicul: „Chiar mă vedeți în stare pe mine, Cătălin Ioniță, să fur din munca altui jurist și să pun un material fără consimțământ? Eu nu aș face pentru nimic în lume așa”, a mai spus Cătălin Ioniță.

Pe de altă parte, coodonatorul Secretariatului Tehnic de la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), Ion Ciucă, a precizat, pentru MEDIAFAX, că la nivelul instituției nu există o sesizare cu suspiciune de plagiat pe numele lui Cătălin Ioniță.

Lucrarea de doctorat a lui Cătălin Ioniță se numește „Criminogeneza infracțiunilor cibernetice” și o are coordonator pe Ștefania Georgeta Ungureanu. Cătălin Ioniță a fost doctorand al Academiei de Poliție Al. Ioan Cuza, București, Ordine publică și siguranță națională, în perioada 2009-2012.

La o simplă verificare, la Capitolul VII al lucrării de doctorat, „Concluzii și propuneri de lege ferendă”, cele mai multe puncte sunt identice cu cele din articolul „Probleme juridice privind conținuturile negative din Internet”, aparținând dr. Horațiu Dan Dumitru. Articolul a fost publicat în Revista „Pandectele Romane” nr. 3/2003.

La punctul 4 al articolului semnat de dr. Horațiu Dan Dumitru, „Pornografia infantilă în Internet”, scris cu 9 ani mai devreme decât momentul în care a luat Cătălin Ioniță doctoratul, se arată: „Pornind de la prevederile Convenției, Parlamentul României a adoptat recent Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care în Titul III reglementează prevenirea și combaterea criminalității informatice. În cuprinsul reglementării, prevederile art. 35 alin.1 lit.i) și alin.2 (definirea expresiilor materiale pornografice cu minori și fara drept), precum și cele ale art.51 (incriminarea pornografiei informatice prin sisteme informatice) din lege au relevanță pentru studiul nostru”.

Paragraful a fost copiat integral în lucrarea șefului DGA, fără menționarea sursei, fiind păstrată inclusiv mențiunea „recent”, deși diferența de timp din momentul emiterii legii și teza de doctorat era una mare.

Un alt paragraf identic:

„În lumina acestui document internațional, libertatea de exprimare în Internet trebuie să fie supusă unor rigori extreme, întrucât spațiul cibernetic este locul care oferă pedofililor posibilități ample de a schimba idei, fantezii și sfaturi, destinate să încurajeze și să faciliteze exploatarea sexuală a copiilor. (…) Totuși, Articolul 9 din Convenție nu utilizează formula date informatice. În opinia noastră, incriminarea ar trebui să se extindă, în orice caz, asupra acelor conținuturi din Internet care fac apologia faptelor penale cu caracter sexual, îndreptate împotriva copiilor. Problema se poate complica în cazul paginilor Web care prezintă nuvele implicând relații sexuale cu sau între minori, în raport cu care partizanii libertății de exprimare în Internet ar putea invoca argumente referitoare la valoarea artistică a unor asemenea producții”.

O altă parte care apare atât în lucrarea de doctorat, cât și în articolul din 2003:

„Convenția situează în sfera ilicitului penal oferirea sau punerea la dispoziție a pornografiei infantile prin intermediul sistemelor informatice. Este avută în vedere crearea de pagini Web si de conexiuni către asemenea site-uri. Raportul explicativ nu insistă asupra modalităților practice de a oferi și a pune la dispoziție, dar menționează că aceste acțiuni trebuie să implice posibilitatea persoanei respective de a furniza, în mod efectiv, conținuturile prohibite”.

La finalul lunii iunie, conducerea Ministerului de Interne anunța că Ioniță, urmărit penal pentru trafic de influență și fals în declarații, rămâne la conducerea Direcției Generale Anticorupție, post ocupat prin concurs, deoarece instituția nu a fost informată oficial cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale. DNA a anunțat la acea vreme că fostul șef al Poliției Române, Cătălin Ioniță, este urmărit penal pe motiv că ar fi pretins cedarea cu titlu gratuit a unei suprafețe de 4 hectare dintr-un teren de 18 hectare, ca să intervină pe lângă funcționari publici. Cu o zi înainte, Ioniță anunța că pleacă de la conducerea Poliției Române.

Cătălin Ioniță a fost numit la conducerea IGPR pe 17 ianuarie 2018 pentru o perioadă de 6 luni, în urma scandalului dintre Carmen Dan și Mihai Tudose. Inițial, Carmen Dan i-a cerut lui Mihai Tudose schimbarea din funcție a șefului de atunci al Poliției Române, Bogdan Despescu, în contextul scandalului polițistului pedofil. Mihai Tudose a acuzat-o însă pe Carmen Dan că l-a mințit când i-a spus că Ioniță a acceptat să fie noul șef al IGPR și i-a cerut atunci demisia. Carmen Dan nu a demisionat însă, ba chiar a anunțat, după o zi, că are acceptul lui Ioniță pentru funcție. Ulterior, PSD i-a retras sprijinul lui Mihai Tudose din fruntea Guvernului.