De Dragobete, IUBEȘTE ROMÂNEȘTE! Tot ce trebuie să știi despre sărbătoarea DRAGOSTEI la români și ceva BONUS

Dragobete, fiul Dochiei, era zeul dragostei și al bunei dispoziții. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară și era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, și cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos și iubăreț nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-și piardă mințile.

O altă tradiție spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană numită năvalnic de Maica Precista, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce și ei cărările.

MILITAR SUA au informat Israelul despre un nou atac masiv asupra Iranului în următoarele zile. Ce ținte vor viza cele mai devastatoare bombardiere americane

00:26

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu avertizează că schimbarea Șefului Statului Major din Ucraina nu este un semn bun pentru război. Ce explicații aduce sociologul

23:40

În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 și 28 februarie sau pe 1 și 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului „Zile și mituri”. Probabil că, în vechime, 24 februarie însemna începutul primăverii, ziua când natura se trezește, ursul iese din bârlog, păsările își caută cuiburi, iar omul trebuia să participe și el la bucuria naturii.

În ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să-și construiască cuiburile. Despre „păsările” neînsoțite la Dragobete știa toată lumea că rămân singure și fără pui până în aceeași zi a anului viitor.

După modelul zburătoarelor, fetele și băieții se întâlneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a rămâne îndrăgostiți pe parcursul întregului an. Dacă timpul era favorabil, îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci flori de primăvară.

În sudul României (Mehedinți), fata se întorcea în sat alergând, obicei numit „zburătorit”, urmărită de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunți se mai pregătesc pentru toamnă. Din zăpada netopită fetele strângeau de cu seara ultimile rămășițe – zăpada zânelor -, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste.

Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind cea în care urmau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar și de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor.

Tot de această sărbătoare, satele românești răsunau de veselia tinerilor și de zicala: „Dragobetele sărută fetele”, cea mai cunoscută expresie care însotește sărbătoarea iubirii la români. Expresia provine de la cea mai cunoscută și profundă tradiție de Dragobete: imediat după prânz, în satele românești unde se celebra iubirea, tinerii se întorceau de la pădure, cu buchețelele de flori de primăvară.

Sunt multe credințele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, și că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat.

Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acționa direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost și el o victimă a comunismului. După Revoluție, locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală și care este sărbătorit conștiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferențiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiția catolică, fiind un bărbat chipeș și neastâmpărat.

Evenimente la care să mergi de Dragobete

Nu știi ce să faci de această sărbătoare? Dacă ești un fan al filmelor sau îți plac concertele, avem evenimenutul perfect pentru tine.

Filmul care a făcut senzație în cinematografe la lansarea de Ziua Îndrăgostiților, comedia „Oh, Ramona!”, de Cristina Jacob, rămâne opțiunea de bază pentru programul de gen al cinematografelor și pentru sărbătoarea sentimentală autohtonă.

În ajun de Dragobete, în J’ai Bistrot din București, sunt invitați la pupitrul de DJ „bandiții” Craioveanu & Nicolai. Bogdan Nicolai ne-a mai încântat și iarna trecută cu muzicile din playlist-ul său, ritmuri de hip-hop, funk, r&b, neo soul, reggae. Craioveanu Vlad a semnat cu prezența în toamna anului trecut în grădina J’ai la Silent Party, pe canalul roșu, cu multe melodii eclectice. Hai să vedem ce muzici scot la înaintare.

Trupa Hara își susține cântarea de Dragobete în Berăria H. Clujenii vin în Herăstrău de la ora 20:00, cu piese lente, ca „Mai frumoasă” sau „Mai stai”, dar și cu ritmuri care animă dansul, cum sunt „Nu-mi mai pasă”, „Totaya Ye” și „Cine”.

Teatrelli a pregătit un program special de Dragobete: un concert care aduce pe scenă muzica trupei Urma, în aranjamente semnate de Simona Strungaru. Evenimentul are loc de la ora 19:00.

Spectacolul „Dragostea celor trei portocale”, produs în această stagiune de Primăria Municipiului București, prin Teatrul „Stela Popescu”, va fi prezentat într-un nou spațiu, la Sala Gloria, tot de la ora 19:00.

Muzeul Municipiului București invită publicul, duminică, de la ora 19:00, la concertul „Dar Muzical de Dragobete”, cu soprana Arlinda Morava și Bucharest Ladies Cvintet.

Un Concert de Dragobete e programat de la ora 17:00, și la Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR). Protagoniști sunt interpreta de muzică veche Doina Lavric Parghel și actorul Vlad Rădescu, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). De asemenea, de-a lungul întregii zile, cu ajutorul muzeografilor, MNLR vizitatorii pot descoperi poveștile de iubire ale scriitorilor români.

Doi iepuri dintr-un foc vor să prindă cei care organizează „Drago-mărțișor” în Vintage Pub din Centrul Vechi. La târgul care unește și sărbătoarea românească a iubirii – Dragobetele, cât și tradiționalul Mărțișor, vin creatorii de produse handmade unice. Aceștia vor pune pe tarabe accesorii, broșe, bijuterii, tablouri, decorațiuni și haine pentru cadourile de primăvară. Târgul este deschis duminică, între orele 12:30 și 19:30, iar intrarea este gratuită.

Taraful de la Clejani a rezervat sala Baroq a centrului Boema din Târgoviște pentru o „Petrecere de Dragobete”, sâmbătă, de la ora 23:00.

La Cluj-Napoca, cei de la Holograf își cântă duminică, de la 22:30, la Casa de Cultura a Studenților, hiturile „Să nu-mi iei niciodată dragostea”, „Ochii tăi”, „Vine o zi”, „Și băieții plâng câteodată” și „Ți-am dat un inel”, pentru un Dragobete care acoperă mai bine de 40 de ani petrecuți pe scenă.

Foto: Mediafax Foto