ALARMĂ. Semnal al unui medic român: „Atenție mare la boala cu o mie de fețe / Zeci de pacienți au ajuns la urgențe”

Ca în fiecare sezon călduros, căpușele nu doar că ne dau bătăi de cap, dar ne pot trimite direct la Urgență, acolo unde de foarte multe ori medicii pun cu dificultate un diagnostic real după ce am fost mușcați de această insectă.

Medicul Tudor Ciuhodaru, de la Spitalul de Urgență din Iași, trage un semnal de alarmă și spune că începe sezonul căpușelor. Potivit medicului, boala Lyme, cauzată de mușcătura de căpușă, este una extrem de dificilă, iar stabilirea unui diagnostic este de cele mai multe ori foarte grea, pentru că această afecțiune mai este numită și „boala cu o mie de fețe”.

„Atenţie. Vine sezonul căpuşelor. Zeci de pacienţi au ajuns la urgenţe. Nici copiii nu au scăpat de aceste muşcături. Ce trebuie să ştiţi:

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă: Ciucu, întâiul userist al PNL-ului, a fost votat de 5% din populația Bucureștiului

23:56

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

Riscul a crescut în aceste zile călduroase datorită stilului sumar de îmbrăcăminte cât şi a activităţilor în aer liber în zone populate de coloniile de căpușe precum spaţiile verzi, tufişuri, pe sub arbori.

Tudor Ciuhodaru: „Dacă aţi extras o căpuşă trebuie să consultaţi imediat un medic”

Dacă aţi extras o căpuşă trebuie să consultaţi imediat un medic, mai ales dacă apar modificări la nivelul muşcăturii sau apar simptomele variate ale asa-numitei ,,gripe de vară” însoţită de dureri musculare, transpiraţii sau nas înfundat.

Căpuşa adultă este vizibilă pe piele, mai dificil în zonele piloase, dar nimfele sunt foarte greu de vizualizat şi apar ca un punct negru cât un vârf de ac”, explică medicul Tudor Ciuhodaru pe Facebook.

Medicul prezintă și câteva sfaturi pe care trebuie să le respectăm în acest sezon:

Tudor Ciuhodaru: „Atenţie la locurile de joacă ale copiilor”

„Evitaţii zonele în care riscul de a fi muşcati de căpuşe este mare. Atenţie la locurile de joacă ale copiilor.

În zonele de risc purtaţi haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete cu textură mai deasă. Alegeţi pantofi deschişi la culoare, fără orificii sau decupaje.

Eventual aplicaţi repelenţi precum DEET (dietil toluamidă) pe pielea ce vine mai uşor în contact cu zonele de infestate de căpuşe, pe mâini, antebraţ sau pulverizaţi repelenţi pe bază de permetrin pe haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni).

Maxim 30% din bolnavii de Lyme îşi mai amintesc că au fost muşcaţi de căpuşă. (datorită secreţiei anestezice şi dimensiunilor mici).

Totuşi, căpusa adultă poate fi vazută cu ochiul liber şi trebuie scoasă imediat iar nimfele arată ca un punct negru cât un varf de ac”, explică Tudor Ciuhodaru.

Sub nicio formă nu trebuie să strângem  căpuşa care ne-a muşcat între degete

Medicul mai spune că sub nicio formă nu trebuie să strângem  căpuşa care ne-a muşcat între degete pentru a nu pompa din conţinutul său intestinal, cu microbi, în sângele nostru. De asemenea, spune medicul, nu trebuie să folosim eter sau alt produs anestezic pentru că o poate determina să regurgiteze din sângele ingerat în muşcătură.

„Capuşa trebuie extrasă printr-o intervenţie chirurgicală cât mai urgentă. Dacă aţi încercat să scoateţi căpușa cu penseta şi capul ei s-a rupt şi a rămas în piele, prezentararea la medic şi extragerea chirurgicală este o urgenţă pentru a prevenirea infecţei şi a complicaţiilor.

Tudor Ciuhodaru: „Diagnosticul este pus cu dificultate chiar şi de un medic experimentat”

Urmăriţi apariţia oricăror simptome ,,curioase” atât la nivel muşcăturii cât şi generale, pseudogripale: febră, dureri de cap, dureri în gât, ganglioni inflamaţi, oboseală marcată, dureri musculare. Simptomatologia bolii Lyme este polimorfă şi realizează tablourile clinice a peste 200 de afecţuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de feţe.

Diagnosticul este pus cu dificultate chiar şi de un medic experimentat iar antibioterapia este necesară. Multi pacienţi ajung să nu fie diagnosticaţi sau sunt diagnosticaţi ca având: scleroză multiplă, reumatism sau poliartrită reumatoidă, tulburari psihice (depresie, anxietate sau tulburări obsesiv-compulsive.), neuropatie alcoolică sau neuropatie diabetică”, a mai explicat medicul.