De ce au crescut prețurile la curent și gaze și ce ne așteaptă la începutul anului viitor? Dumitru Chisăliță (AEI): „Din păcate, viața bate filmul”

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat, într-un scurt interviu pentru Gândul, care sunt cauzele creșterii de prețuri pe piața energiei și prognozele de preț, deloc optimiste, din primul trimestru al anului care vine.

Creșterea prețurilor a fost indiscutabilă în ultimele 11 luni, atât la producători, cât și la furnizori, iar aceasta nu se oprește încă, a spus Dumitru Chisăliță.

„Practic, în ultima perioadă, mai exact din noiembrie anul trecut, atât la nivelul producătorilor, cât și la nivelul furnizorilor. Este adevărat că nu putem să-i băgăm pe toți la grămadă, au fost unii producători care au crescut mai mult, alții mai puțin, furnizori care au crescut mai mult, alții mai puțin, dar tendința generală, și pe un segment și pe celălălalt a fost de creștere, e indiscutabilă”, a explicat președintele AEI.

O cauză sistemică: reducerea capacității de producție

Nu se poate indica o singură cauză a acestor creșteri, ci, dimpotrivă, analizele realizate și publicate de Asociația Energia Inteligentă în ultimele luni trec în revistă impactul mai multor factori asupra evoluției prețurilor.

FLASH NEWS România, sub asediul gerului. În ce localitate din țară se înregistrează cele mai scãzute temperaturi. Câte grade sunt în Capitală

10:33

NEWS ALERT Atac rusesc cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Mesaj RO-Alert în județul Tulcea

10:28

„În analizele făcute începând cu noiembrie 2020 o să vedeți că a fost o multitudine dec cauze. Nu putem vorbi de o singură cauză. Au fost cauze care au apărut, cauze care au dispărut, cauze care au determinat altă cauză sau au contribuit la apariția unei alte cauze, astfel încât dacă am vrea să sumarizăm în două cuvinte și am vrea să fim și corecți și analitici, nu am putea. Au fost perioade și perioade, momente și momente în aceste 11 luni de zile”, a subliniat specialistul.

În cea mai recentă analiză publicată pe site-ul AEI, Dumitru Chisăliță enumeră printre cauzele sistemice reducerea capacității de producție, dar și cauze puncutale, precum creșterea importurilor, dar și posibile măsuri.

„A spune în momentul de față că doar certificate de dioxid de carbon, că doar creșterea prețurilor din Europa, că doar, de exemplu, poziția pe care a avut-o Gazprom în ultimele luni sunt cauze, cu siguranță nu este o abordare corectă din perspectiva complexității situației care a determinat toate aceste creșteri de prețuri, în care ne regăsim”, a spus președintele AEI.

În particular, în ceea de privește influența creșterii prețului certificatelor verzi în primele șase luni din acest an a fost undeva la 6,5 – 6,7%. „Acum probabil că a sărit de 6%, dar cu siguranță nu putem să vorbim de 100% cauză de creștere a prețului. Putem vorbi de 20%, dar nu mai mult de 30% cauza, dar și aici e foarte important să stabilim la ce ne referim ca și creștere de preț, pentru că dacă luam prețul cu care se vinde azi energia pe intraday, atunci nu are legătură cu certificatul de CO2, eu mă refer la niște prețuri medii, nicidecum la prețul spot sau intraday”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Întrebat despre o posibilă înțelegere de piață a producătorilor privind prețul energiei, la care a făcut referire miercuri Adrian Moraru, directorul Institutului de Politici Publice și consilier general PNL al municipiului București, cu ocazia anunțării demisiei din Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței, Dumitru Chisăliță a spus că nu are informații în acest sens.

Adrian Moraru a menționat în prezentarea contextului în care își depune demisia „creșterea concertată a prețurilor după un mecanism ce sugerează o înțelegere de piață”, dar și „ evidenta lipsă de implicare a Consiliului Concurenței în acest subiect”.

„Sincer, nu pot să spun o chestiune de genul ăsta. Nu am nici cel mai mic semnal sau la urechile mele nu a ajuns nici cel mai mic zvon în sensul acesta. În același timp nu pot să spun că nu este chestia asta, că nu am elemente, dar sub nicio formă nu am o astfel de informație”, a răspuns președintele AEI.

Ce urmează în trimestrul I din 2022

Este o „panică nemaitâlnită pe piața de la gaze”, scria Dumitru Chisăliță într-o analiză publicată marți, în care spunea că această panică aduce prețul gazelor naturale cu livrare în trimestrul 1 2022 la un nivel de 561,6 lei/MWh pe Bursa Romanî de Marfuri (BRM).

„În urmă cu o săptămână o analiză a Asociației Energia Inteligentă, pe baza prognozelor, estima în luna ianuraie 2022 un preț al gazelor la un nivel de 550 lei/MWh. Analiza a fost invalidată de creșterea nemaintâlnită în doar două zile a prețului gazelor pe BRM, respectiv prețul a crescut cu 141,6 lei/MWh (33%)”, scria marți președintele AEI.

Miercuri, situația s-a agravat și mai tare. „Din păcate, viața bate filmul”, a spus Dumitru Chisăliță, în interviul pentru Gândul. „Astăzi am sărit deja de 600 de lei/MWh, cu mult peste ceea ce înseamnă aparatul matematic, ce am spus am spus rulând un model matematic. Acum discutăm deja de un alt model matematic, practic am ajuns în fiecare zi să punem în acest model alte date. Și atunci, din păcate s-ar putea ca pe trendul pe care îl avem în ultimele două zile să discutăm chiar mai mult de 1.000 de lei//MWh, pentru T1 din 2022”, a declarat Dumitru Chisăliță.

„În ceea ce privește evoluția, din păcate totul este în momentul de față extraordinar de relativ. Nu prea mai poți să faci analiză pe trend, pentru că în momentul în care tu pe o piață liberă ai schmibări de zeci la sută într-o zi, nu prea mai e nicio piață aia”, a spus Dumitru Chisăliță.

Prețul de pe BRM o să se regăsească neapărat integral în prețul din ianuarie care se va vedea în facturile consumatorilor, dar oricum impactul va fi foarte mare a precizat președintele AEI.

Luni, Guvernul a adoptat măsuri pentru compensarea facturilor consumatorilor casnici  în acest sezon rece, în contextul creșterilor la energie electrică și gaze naturale. Impactul financiar total asupra bugetul de stat este de 1,3 miliarde de lei, cea mai mare parte a sumei fiind pentru compensarea facturilor de gaze naturale.